♦ Cu doar 2-2,5 mil. locuitori şi o putere de cumpărare redusă, Republica Moldova nu este atractivă pentru a fi o piaţă de desfacere, însă poziţia sa geografică şi disponibilitatea forţei de muncă o pot face atractivă pentru investitori şi deja concurează cu ţări din fosta Iugoslavie.

România este calea prin care mul­te dintre companiile occidentale au intrat pe piaţa Republicii Moldova şi reprezintă un partener strategic când vine vorba de dezvoltare, este de păre­re Alexandru Gozun, head of PwC Moldova Office, director business şi public sector advisory services şi preşedinte al Amcham Moldova.

„România este principalul parte­ner al Republicii Molodova, atât din perspectiva partenerelor comerciale, cât şi investiţionale. Majoritatea com­paniilor internaţionale prezente aici sunt prezente prin România. Şi biroul de aici este parte a PwC pentru Ro­mâ­nia şi Moldova. Ca piaţă de desfa­cere, cu circa 2-2,5 mil. cetăţeni, nu este neapă­rat una atractivă, dar avem o locaţie strategică şi există forţă de muncă. Odată cu noul statut, sperăm ca Moldova să poată primi şi fonduri structurale şi potenţial pentru suport financiar. Toate acestea vin alături de faptul că suntem aproape de Româ­nia, suntem apropiaţi cultural şi ling­vis­tic, există o apropiere mult mai mare decât ar fi între România şi Polonia“, a spus Alexandru Gozun.

Teraplast a anunţat, la finalul anu­lui 2023, preluarea producătorului de ţevi Palplast din Republica Moldova, în schimbul sumei de 1,8 milioane de euro. Achiziţia este văzută ca o poartă de acces către piaţa din Ucraina. Mai mult, Dorel Goia, preşedintele Con­siliului de Administraţie al TeraPlast, spune că anticipează o creştere a cererii de materiale şi ţevi, dată fiind nevoia de infrastructură a Republicii Moldova.

„Prin România au venit Kaufland, Lafarge, Knauf. Au venit cei mai mulţi prin România sau direct de la HQ. Sectorul financiar – cele mai mari bănci, MAIB, listat, în curând la BVB – lucrează la asta şi sperăm că noul guvernator al BNM va ajuta ca acest lucru să se întâmple, iar acest lucru ar fi un semnal foarte bun pentru piaţa de capital din Rep. Moldova, fondul a­me­rican de investiţii plus BERD, mai avem Banca Transilvania, care are Victoria Bank, a treia cea mai mare bancă, MoldIncom din Bulgaria, OTP care vine din Ungaria via România, BCR tot prin România“, a subliniat preşedintele AmCham Moldova.

Fostul ministru al finanţelor din România şi fost preşedinte al Sena­tului de la Bucureşti Anca Dragu a fost numită la finalul anului 2023 în funcţia de guvernator al Băncii Naţio­nale din Moldova.

Numirea Ancăi Dragu în funcţia de guvernator a Băncii Naţionala a Moldovei a fost o surpriză. În România, ea şi-a început cariera la mijlocul anilor ’90 la BNR, apoi a lucrat la biroul de la Bucureşti al FMI, iar ulterior la Comisia Europeană. De asemenea, MAIB, cea mai mare instituţie de credit din Republica Moldova, cu active totale de 2,7 mld. euro şi o cotă de piaţă de 34%, este pregătită de listarea la Bursa de Valori Bucureşti, dar aşteaptă schimbarea legislaţiei naţionale, care în acest moment împiedică accesul pe o bursă internaţională.

„Odată ce România a devenit prea scumpă pentru anumiţi producători, aceştia caută noi ţări pentru expansiune, iar Moldova sau zona balcanică poate fi următoarea destinaţie. Moldova poate concura cu Serbia, Muntenegru, Macedonia sau Bosnia. Desigur, şi proximitatea faţă de piaţa de desfacere este un element important. Dacă aceasta este Germania, atunci Serbia poate fi mai atractivă“, a spus Alexandru Gozun.

În următorii doi ani, pentru prima dată, Moldova – regiunea din România – va beneficia de infrastructură rutieră modernă prin livrarea primelor loturi din autostrada A7, iar la capetele A8 – autostrada Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni va deschide atât Moldova cât şi Rep. Moldova către Vest.

În vara anului 2023  au început procedurile pentru construcţia primului pod la nivel de autostradă peste râul Prut, la Ungheni, proiect care face parte din autostrada A8. Momentan la Ungheni există doar un pod feroviar. Cele mai multe poduri peste Prut au fost distruse în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Înainte ca Basarabia să fie ocupată de Rusia existau 22 de poduri peste Prut.

„Datorită noilor proiecte de infrastructură din România, Rep. Moldova devine mai atractivă pentru investitori, însă avem destul de multe dificultăţi la vamă. Sunt perioade ale anului când durează şi 5-6 zile să treci graniţa cu un camion. Vorbim aici de o problema logistică, nu de capacitatea infrastructurii rutiere, dar se lucrează la asta. Dincolo de infrastructura rutieră, foarte importantă este şi cea feroviară. Şi în Rep. Moldova trebuie să crească viteza trenurilor, iar ecartamentul acestora trebuie schimbat. Trebuie început cu un coridor spre Iaşi“, a subliniat preşedintele AmCham Moldova.

El explică faptul că Republica Moldova este o ţară mică, iar asta înseamnă că poate fi şi una flexibilă, capabilă de a implementa măsuri bune într-un timp scurt, ţările baltice fiind un exemplu, dar în cazul lor multe dintre acestea au început a fi realizate în urmă cu mai bine de 20 de ani.