România şi-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ca până în 2026 să mai aducă la Bursă încă trei companii de stat.  Alexandru Petrescu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), susţine că vom avea aceste trei companii de stat listate la BVB anul acesta, iar ele vor fi cel mai probabil din zona de energie şi din transporturi. 

„Suntem parte a unui grup de lucru care evaluează diferiţi operatori economici din zona acţionariatului de stat. În acelaşi grup de lucru sunt şi Ministerul Energiei şi Ministerul Transporturilor. Din păcate, nu sunt în poziţia să vă comunic ce entităţi sunt eligibile sau măcar planificate de a fi listate de către statul român. Agenda electorală nu va influenţa programul de listare, fiindcă PNR este un parcurs cu nişte repere de condiţionalitate şi obligativitate extrem de riguros aplicate, fapt pentru care eu mă aştept ca în acest an să avem aceste minim trei companii de stat listate. Ele cel mai probabil vor fi din zona energiei şi din zona transporturilor. Evident că unele sunt mai pregătite decât altele din perspectiva unui parcurs de prelistare şi listare”, a spus Alexandru Petrescu în cadrul evenimentului ZF Capital Markets Summit 2025.

 

Ce a mai declarat Alexandru Petrescu în cadrul evenimentului ZF: 

• Fără doar şi poate, cel puţin un boost în perioada imediat următoare din aceste listări se va resimţi la Bursă, deci nu cred că va exista niciun fel de impietate a acestei obligativităţi din perspectivă electorală şi lucrurile se vor întâmpla conform calendarului asumat.

• În general, eu navighez pe nuanţe de optimism. Aici vorbesc din perspectiva rolului meu de preşedinte al ASF. Puseurile de exuberanţă generate de Hidroelectrica şi alte listări provenite din spectrul guvernamental sunt foarte bune. Din păcate, nu ne putem baza doar pe ele, dar când se mai estompează acest tip de exuberanţă, cred că navigăm la o cotă de croazieră, de optimism, ceea ce este foarte bine. 

• Grecia e dată ca un exemplu pozitiv de recuperare economică, un model prin care reformele s-au regăsit în impactul economic. Grecia a avut 2,4% creştere anul trecut. Grecia este un model de creştere robustă, este noul cuvânt care se poartă acum în pieţele economice. Putem replica foarte mult din modelul Greciei. 

• Nu avem la ASF un vicepreşedinte pe piaţa de capital, dar după terminarea alegerilor prezidenţiale probabil că vom avea. Eu îmi doresc să avem o nominalizare pentru funcţia de vicepreşedinte pentru piaţa de capital.

• ASF şi, în general, reglementatorul nu trebuie să fie o vedetă a pieţelor. Reglementatorul trebuie să stea undeva într-o zonă de discreţie, să asigure parametrii de rezilienţă şi sustenabilitate, de echitate pentru investitorii individuali şi instituţionali şi, foarte important, să stimuleze economia bursieră.

• Cred cu tărie că piaţa de capital trebuie să devină o preocupare obsesivă pentru decidenţii politic politici, fie că vorbim de premier sau chiar de preşedinte. Este un scop în sine şi pentru decidenţii din Parlament, realmente preocupare obsesivă. Nivelul de vizibilitate trebuie să crească, a crescut în ultimii ani şi mă uit şi eu în reperele de volum ale pieţei de capital din România.

• Vizavi de efectele şi impactul investiţiilor în programe precum Tezaur şi Fidelis, pentru deţinătorii de titluri de stat, Fidelis este un foarte bun pas spre a se familiariza cu prezenţa pe piaţa de capital şi ajută la o diversificare a coşului de investiţii. În condiţiile în care ai o pondere investiţională importantă, Fidelis conferă acel tip de confort care îţi poate da curajul de a te orienta şi pe alte tipuri de investiţii în piaţa de capital.

• Din perspectiva strictă a ASF, cred că o explicaţie a ritmului mai puţin accelerat de maturizare, de creştere a pieţei la cotele la care ar fi trebuit să fie, ţine şi de amendamente ce ţin de modernizarea spectrului de reglementare a pieţei de capital. 

• O prioritate pentru mine este dialogul constant cu comisiile relevante din Parlament, cu premierul şi vicepremierul şi miniştrii relevanţi. Aici mă refer în mod special la ministrul de finanţe pentru preluarea şi implementarea într-un mod prioritar a tot ce înseamnă ordonanţe, amendamente, modificări, adăugiri la legile în vigoare circumscrise pieţei de capital. Aici ar trebui să ne mişcăm mult mai repede.

• Bursa de Valori Bucureşti trebuie să rămână în mentalul general cel mai sigur spaţiu de tranzacţionare, acesta este cel mai sigur spaţiu de tranzacţionare şi preocuparea noastră ultimă, finală, primordială, este de a păstra acest spaţiu intact ca percepţie.

• Din păcate, am găsit ASF oarecum în urmă în ceea ce priveşte investiţiile, în adopţia de instrumente digitalizate de supraveghere pe toate cele trei pieţe, nu numai pe piaţa de capital. 

• Evenimentul important al primului trimestru al acestui an este semnarea unei finanţări de 98 de milioane de lei pentru digitalizare primară a ASF şi, în baza acestei implementări, putem adopta instrumente digitale de supraveghere pe toate cele trei pieţe şi putem vorbi de modalităţi sofisticate care să ne pună în amonte, în poziţia timpurie de a identifica orice fel de deviere economică, orice fel de degradare, astfel încât să o putem corija spre ape mai liniştite.

• Din perspectiva emancipării cadrului de reglementare, un foarte bun accelerator a fost parcursul de aderare la OCDE. Am reuşit să găsesc o confluenţă de voinţă la nivelul Parlamentului, la nivelul decidenţilor ministeriali, astfel încât să împingem legislaţii care de prea mulţi ani stăteau prin sertarele diferitelor instituţii.

• Avem în continuare acte normative ce ţin de simplificarea spectrului investiţional. 

• Un subiect din ce în ce mai pregnant este transpunerea legislaţiei pe cripto active, unde avem un grup de lucru ce a început de prin trimestrul I al anului trecut. Foarte curând după vom avea şi o lege a dării în plată pentru zona fondurilor de pensii administrate privat şi acolo stăm pe o legislaţie temporară care a căpătat caracteristici de permanenţă. 

• Eu cred că mai avem foarte mulţi paşi şi foarte mult de fructificat şi monetizat şi explorat de la agenţii economici care au preponderenţă pe piaţa românească şi aspiraţii în piaţa regională. Cred că ei ar fi actorii care pot fi prezenţi cu caracter imediat pe piaţa de capital locală. Când vom creşte cu aceşti imediat aspiranţi pe piaţă, putem să ne mutăm şi la un pas următor, la această rază de 1.000 de kilometri, unde piaţa de capital din România ar trebui să atragă tot ceea ce înseamnă piaţă de capital. 

• Nu cred că ar trebui să ne reproşăm faptul că poate anumiţi jucători din zona de tehnologie se duc pe piaţa de expunere maximă globală.

• Există o exuberanţă vizavi de atragerea de fonduri europene şi asta este foarte bine, însă într-o perspectivă de ani de-acum încolo poate şi fondurile europene se vor reduce ca pondere şi accelerator economic şi atunci revine din nou piaţa de capital ca o soluţie de finanţare naturală, firească.

• Contrapartea centrală este un accelerator de creare de mai multă lichiditate. Nu întâmplător am ratat momentul unei autorizări sub spectrul EMIR2, Deja de la sfârşitul anului trecut am intrat în EMIR3 cu alte seturi de condiţionalităţi, dar partea bună este că are şi termene de evaluare şi autorizare mult mai reduse. Cu o mai bună determinare a celor care lucrează la dosarul pentru Contrapartea Centrală, cred că putem întoarce acest inconvenient. Aşteptăm cu interes depunerea dosarului şi sper să avem cât mai repede operaţională această entitate.

• Eu sunt constant un promotor al listărilor. Eu cred cu tărie că marea majoritate a companiilor de stat ar trebui să aibă componente de acţionariat listate pe Bursa de Valori Bucureşti, nu doar pentru atragerea de fonduri, ci pentru creşterea nivelului de transparenţă, adoptarea, dacă nu creşterea unui nivel de guvernanţă corporativă. Deci, din punctul meu de vedere, prezenţa companiilor de stat eligibile pe Bursa de Valori Bucureşti este esenţială ca parcurs, ca tendinţă, ca direcţie. Sunt un promotor, nu cred că există circumstanţă în care să nu propun listări, aş spune şi de companii din zona de logistică, de transport. Poate sub acest spectru de obligativitate vom vedea aceste listări pe parcursul anului 2025.

• În parcursul de aderare la OCDE avem o serie de elemente care vor putea accelera acest proces al unui modul de risc oarecum mai deschis decât cel prezent. Fondurile de pensii au ajuns ca pondere la 9% din PIB, au randamente anualizate superioare inflaţiei, se dovedesc un model de succes. Cred că din acest moment, ele fiind într-o foarte robustă zonă de consolidare, ne putem uita cu optimism către o partajare a fondurilor ceva mai curajoasă, dar va fi un proces culisare, un proces foarte atent. 

• Noi avem discuţii extrem de dese cu Asociaţia Administratorilor de Pensii Private şi mă bucur că are un factor de economie circulară, cu peste 90% din aceste fonduri care se întorc în economia românească. Nu sunt în mod special în spatele unei extinderi imediate a arealului investiţional ca geografie. Ca modul de risc, sunt în spatele unei unui astfel de demers şi aş începe pe piaţa domestică. Pe mine mă interesează să ne aplecăm şi asupra modului de risc recomandat de către ASF către pensiile administrate privat.

• Cred că am reuşit să căpătăm o rezilienţă solidă în ultimii ani, fiindcă ne-am aflat constant cu o confluenţă de riscuri asupra noastră, începând cu perioada COVID, continuând cu conflictul ruso-ucrainean. Pe măsură ce războiul dă semne de finalizare, simt oarecum şi un optimism în zona de pieţe şi speranţa mea că la momentul la care va exista un deznodământ acceptat de ambele părţi, vom vedea şi o creştere a reperelor investiţionale ale capitalului străin, ceea ce va duce la o lichiditate mai bună şi toate celelalte efecte benefice. 

• Din punctul meu de vedere, cred că ne încadrăm într-un parcurs pe care îl putem clasa într-o zonă de optimism moderat spre robust. Riscurile sunt cele pe care am învăţat să le gestionăm şi aici mă refer la piaţa de capital, cele ce ţin de poziţionarea geopolitică, cele ce ţin de volatilitatea indicilor financiari ai României. 

• În ceea ce priveşte riscurile de supraveghere, aici ţine şi de capacitatea noastră de adopţie a instrumentelor digitale de supraveghere. Este extrem de important ceea ce noi trebuie să facem, filozofia performanţei de reglementator este de a ne pune cât mai în amonte de orice fel de eveniment economic nefast. Asta nu o poţi face decât printr-un mod de raportare unitar şi asta este valabil pentru absolut toate pieţele.