Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (simbol bursier FP), se află în discuţii cu mai multe guverne pentru a extinde modelul de business al Fondului şi pe alte pieţe emergente, însă asta nu înseamnă că povestea în România este încheiată. Nicidecum, scrie publicaţia britanică Financial Times. Statul român, în calitate de acţionar al FP, vrea ca Franklin Templeton să primească mandat până în primăvara lui 2025.

Fondul Proprietatea a returnat aproape 7 miliarde de dolari în capital prin dividende şi răscumpărări către acţionari, inclusiv guvernul României, de când a fost listat la bursă în 2011, potrivit FP.

Franklin Templeton spune că Fondul, listat la Bucureşti şi la Londra, a contribuit la punerea pe hartă a unui colţ al pieţelor de capital din Europa, anterior puţin cunoscut, după ce a îmbunătăţit guvernanţa corporativă a companiilor de stat din România şi apoi a listat sau a vândut participaţii minoritare. Hidroelectrica, un operator hidroenergetic deţinut minoritar de Fondul, a fost anul trecut cea mai mare ofertă publică iniţială din Europa.

"Avem discuţii active în curs de desfăşurare, în diferite stadii de progres, cu peste cinci guverne din întreaga lume", a spus Marius Dan, director general adjunct al operaţiunilor Franklin Templeton la Bucureşti. Acest total include Uzbekistanul, care a semnat un memorandum de înţelegere cu Fondul anul trecut, a spus el.

De la listare, Fondul a obţinut un randament de peste 500% în dolari, incluzând creşterile preţului acţiunilor şi dividendele, cu mult peste randamentul de referinţă pentru acţiunile de pe pieţele emergente. Acest lucru l-a făcut popular în rândul investitorilor de pe pieţele de frontieră în ultimii ani, unii fiind dornici să găsească un vehicul similar în alte ţări în care să poată investi.

"Credem că se poate repeta", a spus Johan Meyer, managerul de portofoliu al Fondului şi director executiv al unităţii Franklin Templeton din Bucureşti.

"Ne-am angajat cu diverse guverne din regiune şi din alte părţi", a spus el, subliniind valoarea care a fost creată în participaţiile fondului, precum şi capitalul returnat acţionarilor.

Multe pieţe emergente, printre care Africa de Sud şi Arabia Saudită, analizează dacă şi cum să deschidă companiile de stat investitorilor străini, ca modalitate de a îmbunătăţi supravegherea şi eficienţa şi de a se bucura potenţial de un profit extraordinar din randamente. Dar este un proces dificil din punct de vedere politic, notează Financial Times.

Guvernul român, care deţine 6,5% din acţiunile Fondului, încearcă acum să folosească fondul pentru a susţine proiecte de capital privat. Acesta a scos la licitaţie mandatul de gestionare a fondului, mandatul actual al Franklin Templeton urmând să expire anul viitor.

Unii investitori se îndoiesc că modelul este reproductibil, având în vedere că Fondul îşi are originile în tranziţia României de la comunism, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Fondul a fost creat în 2005 şi a fost alimentat cu participaţii în grupuri de stat ca o modalitate de a încerca să compenseze românii care au pierdut proprietăţi în timpul regimului comunist. Cu toate acestea, mulţi beneficiari au vândut rapid acţiunile din fondul pe care le-au primit, pierzând astfel câştigurile viitoare şi împingând acţiunile Fondul mult sub valoarea acestor active.

Franklin Templeton a fost stimulat să reducă discountul prin obţinerea unui comision de 1,75% din randamentul capitalului. Elliott Advisors a lui Paul Singer a făcut, de asemenea, presiuni pentru obţinerea unor randamente ridicate atunci când a fost cel mai mare acţionar al Fondului.

"Au returnat mult capital, dar pentru mine, răscumpărările cu discount nu contează ca o restituire către cei cărora le era destinat", a spus Dominic Bokor-Ingram, manager senior de portofoliu pentru pieţe emergente şi de frontieră la Fiera Capital.

Angajarea unui manager de investiţii profesionist pentru a supraveghea participaţiile la companiile de stat "face diferenţa şi cu siguranţă va face mai mult bine decât rău" pentru orice ţară care a adoptat acest model, a adăugat Bokor-Ingram. "Ar fi nevoie de o structură diferită" pentru returnarea capitalului, a spus el.

Franklin Templeton a precizat că "activitatea de restituire în sine a fost realizată de guvernul român, prin transferul acţiunilor Fondul de la guvern la beneficiari".

În cadrul României însăşi, "povestea Fondul nu este în niciun caz încheiată", a spus Meyer de la Franklin Templeton. Pe lângă Hidroelectrica, fondul deţine participaţii la aeroportul din Bucureşti şi la portul Constanţa de la Marea Neagră, care a avut uneori o importanţă strategică în războiul din Ucraina.

FT scrie că Guvernul a făcut presiuni pentru a întrerupe vânzările de active ca parte a apelului său de a schimba strategia fondului. Franklin Templeton a declarat că va continua să evalueze oportunităţile, dar "o ofertă publică iniţială sau vânzarea de active suport va trebui să fie aprobată individual de către acţionari".

"Fără activitatea noastră din ultimii 13 ani, de când am listat fondul, România ar fi putut fi în continuare o destinaţie relativ mai puţin cunoscută pentru investitori", a spus Dan.

"Fără falsă modestie, am fost o parte puternică a ecosistemului şi un magnet pentru a aduce investitori în ţară, dar şi pentru a face companiile de stat mai profitabile", a adăugat el.

Fondul "a declanşat o reacţie în lanţ" pe pieţele de capital din România, a afirmat Victor Căpitanu, şeful One United Properties, un dezvoltator imobiliar din Bucureşti şi una dintre cele mai mari companii listate din ţară.

Ca urmare a interesului sporit al investitorilor, One United a reuşit să obţină capitaluri proprii de cinci ori în ultimii şapte ani pentru a finanţa extinderea, a spus el. "Fondul a contribuit cu siguranţă la creşterea profilului oportunităţilor de investiţii în Bucureşti şi în România în ansamblu."​