Organizaţia neguvernamentală denunţă în special agresiunile fizice şi expulzările forţate.

"Refugiaţii şi imigranţii care tranzitează Balcanii sunt expuşi unor abuzuri violente (...) din partea autorităţilor şi infractorilor locali", se arată în raport. "Ei au fost abandonaţi în mod ruşinos de UE şi politica sa faţă de imigranţi, care i-a lăsat fără protecţie în Serbia şi Macedonia".

Amnesty precizează că acest raport este rezultatul a patru anchete realizate în Serbia, Ungaria, Grecia şi Macedonia, în perioada iulie 2014-martie 2015, pentru care au fost intervievaţi peste 100 de imigranţi.

"Refugiaţii care fug de război şi persecuţii traversează Balcanii în speranţa că vor găsi siguranţă în Europa, dar se regăsesc victime ale abuzurilor şi exploatării şi la mila unui sistem deficitar de cereri de azil", a declarat Gauri van Gulik, director adjunct al Amnesty pentru Europa şi Asia centrală.

"Serbia şi Macedonia au devenit o poartă de ieşire pentru valul de imigranţi pe care nimeni în Europa nu pare dispus să-i primească", a adăugat el.

La frontierele Greciei cu Macedonia şi Macedoniei cu Serbia, refugiaţii şi imigranţii sunt supuşi "expulzărilor sumare ilegale, în timp ce mulţi sunt constrânşi să plătească mită", potrivit raportului.

Mai mulţi refugiaţi, în drum spre Ungaria, au fost obligaţi să plătească câte 100 de euro poliţiei de frontieră sârbe, sub ameninţarea că vor fi expulzaţi, precizează raportul, citând un martor. Alţi imigranţi ilegali au mărturisit că au fost "bătuţi sever" în Serbia şi Macedonia.

La jumătatea lunii iunie, poliţia sârbă a anunţat arestarea a 29 de poliţişti şi a nouă vameşi acuzaţi de corupţie şi abuz de putere, precum şi de luare de mită pentru a permite trecerea imigranţilor ilegali spre Ungaria.

Legislaţia privind solicitanţii de azil în ţările din Balcani nu este adaptată la situaţie, în contextul în care numărul imigranţilor creşte zilnic. Potrivit Miniterului sârb de Interne, peste 34.000 de persoane au cerut azil în Serbia de la începutul anului.

"Serbia şi Macedonia trebuie să depună mai multe eforturi în domeniul respectării drepturilor imigranţilor şi refugiaţilor. Dar este imposibil să se separe încălcarea drepturilor lor de presiunea pe care o reprezintă numărul tot mai mare de imigranţi şi eşecul politicii UE privind imigraţia", a subliniat van Gulik.

La jumătatea lui aprilie, organizaţia Human Rights Watch a acuzat deja poliţia din Serbia că hărţuieşte imigranţii ilegali şi solicitanţii de azil care tranzitează teritoriul ţării, ceea ce Ministerul sârb de Interne a dezminţit. Serbia nu este membră a Uniunii Europene, dar oferă acces terestru spre patru state UE: Bulgaria, România, Ungaria şi Croaţia.