♦ Deşi per ansamblu încrederea analiştilor în economie a crescut marginal, aşteptările economiştilor s-au înrăutăţit ♦ Inflaţia ar ajunge la 7,5% într-un an, de la 9,4%, cât este acum.

Analiştii financiari de la CFA România, asociaţia analiştilor financiari, sunt de părere că deficitul bugetar va fi mult mai mare decât actuala ţintă a guvernului (4,4%) şi cred că bugetul statului se va închide cu un minus de 5,7% din PIB, conform celui mai recent sondaj al asociaţiei. De asemenea, analiştii sunt de părere că dobânzile se vor menţine sus, cu ROBOR la trei luni de 6,4% peste un an, aceeaşi valoare pe care o înregistra indicatorul vineri.

Chiar dacă încrederea în economie a crescut semnificativ faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut, când nimeni nu ştia cât de puternic va fi şocul economic al războiului din Ucraina, perspectivele de viitor devin mai pesimiste, mai relevă indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România.

„Componenta anticipaţiilor din indicatorul de încredere macroeconomică a continuat să scadă. În această situaţie, având în vedere deficitul bugetar ridicat şi anticipaţiile privind creşterea taxelor indirecte, încrederea în evoluţia viitoare a economiei continuă să scadă. În acord cu această tendinţă, au crescut şi aşteptările privind majorarea deficitului bugetar pentru acest an“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

Indexul de încredere al asociaţiei CFA România a înregistrat o creştere marginală în luna iulie, cu 1,3 puncte şi a ajuns la valoarea de 55,5 puncte. Această evoluţie se datorează în principal componentei referitoare la condiţiile curente, care a înregistrat o creştere de 5 puncte, atingând valoarea de 72,1 puncte, unde 0 înseamnă neîncredere totală şi 100 înseamnă încredere absolută.

Indicatorii internaţionali de încredere în economie se deteriorează de asemenea. De exemplu, Ifo Business Climate Index al Germaniei, unul dintre cei mai urmăriţi indicatori de „sentiment“ în Germania, dar şi în Europa de Centrală şi de Est, a continuat să scadă în august, în special din cauza sentimentului din industria prelucrătoare. Or, unul dintre barometrele timpurii pentru economia românească este chiar industria germană, pentru că aproape un sfert din exporturile ţării merg către industria germană. Un alt indicator pentru încrederea în industria şi economia românească sunt exporturile germane pentru care, aşa cum indică economiştii de la Erste, proprietarul BCR, nu există mari aşteptări.

„Conform sondajelor privind sentimentul economic, aşteptările de export pentru lunile următoare în Germania sunt cele mai slabe de la criza financiară globală din 2008-2009, dacă excludem scăderea din perioada pandemiei. Astfel, slăbiciunea sectorului industrial probabil că va persista şi în a doua jumătate a anului 2023.“