"Este un început bun al unui drum lung. Se pare că măsurile BCE au depăşit aşteptările pieţei, ceea ce este bine", a declarat Kenneth Rogoff, profesor de politici publice şi economie la Universitatea Harvard, citat de Bloomberg.

Investitorii consideră că programul anunţat de BCE este suficient pentru moment, în condiţiile în care aşteptările privind evoluţia inflaţiei au crescut.

Potrivit datelor Eurostat, inflaţia anuală din zona euro a fost în decembrie de -0,2%, după 0,3% în noiembrie, declinul preţurilor reflectând scăderea costului energiei, iar datele actuale indică menţinerea indicatorului la un nivel scăzut în lunile următoare. BCE anticipează însă că inflaţia va accelera treptat în a doua parte a lui 2015 şi în 2016.

De altfel, atât preşedintele BCE, Mario Draghi, cât şi unul dintre membrii Consiliul Guvernatorilor BCE, Ignazio Visco, au anunţat că programul va continua şi după septembrie 2016, dacă este necesar.

"Programul are un final deschis. Dacă vom vedea că există dificultăţi în a atinge ţinta (de inflaţie) pe care ne-am propus-o, atunci trebuie să continuăm programul", a afirmat Visco.

De altfel, unii analişti consideră că va fi nevoie de un program mai extins de achiziţii de obligaţiuni pentru ca BCE să atingă ţinta asumată de inflaţie, de puţin sub 2%.

"Pentru ca inflaţia să ajungă aproape de 2% pe termen mediu, suma folosită pentru achiziţia de active trebuie să fie de 2.000-3.000 de miliarde de euro, nu doar 1.000 de miliarde de euro. Sarcina rămâne construirea de politici fiscale mai bune şi adoptarea de reforme structurale. Dar e greu să speri că situaţia va fi mai bună pe ambele fronturi", a afirmat Michel Martinez, economist al Societe Generale din Paris.

BCE este ultima bancă centrală majoră care adoptă măsuri de stimulare economică pentru a evita deflaţia, în condiţiile în care inclusiv băncile centrale ale Dancemarcei, Turciei, Canadei sau Indiei au anunţat reduceri ale dobânzii de politică monetară în ultima săptămână.

Analiştii apreciază că băncile centrale din ţările în curs de dezvoltare, inclusiv din Europa de Est, vor scădea dobânda cheie în următoarea perioadă.

"Măsura BCE este încă un semnal clar pentru băncile din Europa Centrală şi de Est că trebuie să reducă dobânda cheie. Nu mai pot continua să aibă dobânzi cu 200 de puncte de bază sau chiar mai mult peste nivelul dobânzii BCE", a declarat Simon Quijano-Evans, analist al Commerzbank.

Înainte de anunţarea noilor măsuri de suplimentare a lichidităţilor, Banca Centrală Europeană a decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, în linie cu aşteptările analiştilor.

Una dintre ţările care ar putea beneficia de măsurile luate de BCE este Rusia, în condiţiile în care zona euro reprezintă unul dintre cei mai mari importatori de petrol din lume, iar economia rusă se bazează pe exporturile de petrol, potrivit analiştilor Bank of America.

Joi, BCE a anunţat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

Achiziţiile de obligaţiuni vor fi proporţionale cu datoriile fiecărui stat din zona euro, iar băncile centrale naţionale vor avea responsabilitatea pentru pierderile posibile generate de propriile obligaţiuni guvernamentale.