Printre investitiile importante ale acestui an se numara  cea a companiei japoneze de confectii YKK, care a inaugurat o fabrica de fermoare langa Bucuresti, la Chitila, precum si cea a producatorului de componente auto german INA Schaeffler. Impreuna, acestea insumeaza 190 de milioane de euro.

In schimb, romanii au dat trei rateuri, in cazurile Montupet, MAN si ElcoBrandt. In cazul francezilor de la Montupet, care aveau in plan productia de componente auto, Consiliul Judetean Cluj a decis atribuirea unui teren de 20 de hectare pentru derularea investitiei Montupet in cadrul noului parc industrial Tetarom 2. Din acesta, fabrica Montupet ar fi urmat sa ocupe 12 hectare. Compania a oferit autoritatilor locale 2 euro pe metrul patrat, oferta care a fost respinsa. Astfel, Montupet a decis sa renunte la investitia din Romania, estimata la 120 de milioane de euro, in favoarea Bulgariei. Un amanunt, bulgarii au oferit francezilor terenul gratuit.

In cazul producatorului german de autocamioane MAN, care a selectat Polonia in defavoarea Romaniei pentru amplasarea unei uzine de asamblare, oficialii romani spun ca decizia nu a avut legatura cu climatul investitional si ca hotararea era deja luata cand reprezentantii companiei au vizitat Romania. Reprezentantii MAN au avut obiectii fata de terenul oferit in zona orasului Arad, dar s-au declarat nesatisfacuti si de conditiile "sociale si culturale" oferite de oras. "Nevestele directorilor veniti la viitoarea fabrica din Romania nu ar fi avut de unde sa-si faca cumparaturi. MAN a avut de la inceput 4-5 tari ca si locatie si credem ca avea deja in vedere alta tara", a explicat un oficial ARIS.

Cea de-a treia investitie, de aproape 23 de milioane de euro, a fost pierduta tot in favoarea Poloniei. Compania franceza Elco Brandts, producatoare de electrocasnice, a selectat initial drept locatie o localitate din apropierea Bucurestiului.

Sursele apropiate negocierilor spun ca firma a discutat cu ARIS despre un proiect de constructie la Dragomiresti, langa Capitala, a unei unitati de productie de masini de spalat, gama urmand sa fie ulterior extinsa cu alte produse electrocasnice. ARIS nu a primit o instiintare oficiala despre motivul pentru care, pana la urma, francezii au preferat Polonia. ElcoBrandt este lider pe piata franceza de electrocasnice si unul dintre primii cinci producatori europeni de electrocasnice, cu o cifra de afaceri de peste 850 de milioane de euro in anul 2003.

Speculatiile pe marginea acestui esec dau drept motiv al preferintei francezilor pentru Polonia faptul ca a existat o schimbare de actionariat in cadrul firmei, actionarul majoritar fiind acum compania spaniola Fagor. Aceasta are deja unitati de productie in Polonia, iar Guvernul polonez le-a oferit celor de la Fagor facilitati importante pentru a face aceasta investitie in Polonia.

Oricum, intr-un top al atractivitatii facilitatile par sa se situeze pe primul loc, in detrimentul calitatii terenurilor sau al shopping-ului nevestelor de directori. Astfel ca ARIS vrea sa modifice legea privind investitiile directe, pentru a crea cadrul legal privind acordarea de facilitati investitorilor. Presedintele ARIS, Ana-Maria Cristina, a apreciat recent ca legislatia privind promovarea investitiilor din Romania este cea mai slaba din regiune. In opinia sa, legea este "depasita si a pierdut rand pe rand facilitatile care erau prevazute initial".

Presedintele ARIS nu a detaliat propunerile privind viitoarele tipuri de inlesniri, mentionand doar ca acestea vor respecta cadrul delimitat de legislatia in domeniul ajutorului de stat. Agentia a realizat si un studiu comparativ asupra acordarii de facilitati investitorilor straini in Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria si Romania.
In Romania, investitiile straine mai mari de un milion de dolari beneficiaza de exceptarea de la plata taxelor vamale pentru utilajele tehnologice, instalatiile si  echipamentele destinate activitatii productive.

In plus, Codul fiscal prevede deducerea unei cote de 20% din valoarea investitiilor, precum si posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate.

Aceste facilitati sunt valabile insa doar pana la 1 ianuarie 2006. Spre comparatie, Polonia subventioneaza cheltuielile proiectului de investitii pana la 50%, precum si a locurilor de munca noi pana la echivalentul a 4.000 de euro pentru fiecare post, fara sa depaseasca costul salariilor in primii doi ani pentru locurile de munca nou create, daca investitorii aloca peste 10 milioane de euro. De asemenea, pentru o investitie de 10 milioane de euro, investitorii sunt scutiti de la plata impozitului pe profit daca valoarea acestuia nu depaseste cinci milioane de euro. In plus, exista posibilitatea exceptarii sau reducerii taxei pe teren, aceasta fiind considerata o facilitate cu caracter general care intra in categoria ajutorului de stat regional.

In Ungaria, investitorii straini beneficiaza de reducerea bazei impozabile cu maxim 50% din taxa locala de afaceri, daca companiile nu inregistreaza obligatii restante la sfarsitul anului, precum si de deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in proportie de 100% din baza impozabila. Investitorii care vor sa investeasca in Bulgaria primesc avizele necesare in perioade de trei ori mai scurte decat cele normale. De asemenea, companiile din domeniul manufacturier care investesc in zone cu somaj ridicat sunt scutite de la plata impozitului pe profit, iar investitorii platitori de TVA ce desfasoara anumite proiecte de investitii eligibile sunt scutiti de TVA pentru importul de active.

In prezent, ARIS monitorizeaza 39 de proiecte in faza de intentie, care insumeaza o valoare totala de 1,5 miliarde de euro in domeniul componentelor auto, IT, telecomunicatiilor sau domeniul energetic. Din aceste proiecte, 27 reprezinta proiecte noi, axate in principal pe industria auto, petrochimie, energie neconventionala, dar si pe domenii cum ar fi productia de aparatura electrica si electrocasnice sau in productia de mobila. Si nu trebuie uitat nici noul proiect al Renault, o fabrica de cutii de viteza in valoare de peste 200 de milioane de euro.

In total, ARIS asteapta sa atraga in acest an circa intre 3,2 si 3,8 miliarde de euro investitii straine. Prin comparatie, vecinii de la sud de Dunare, asteapta, prin agentia lor pentru investitii straine, in jurul a 6 miliarde de euro. Dar declaratia sefului bulgar ar trebui privita cu oarecare circumspectie, o data pentru ca a fost facuta intr-o perioada electorala, dar si pentru ca sase miliarde de euro sunt pur si simplu o multime de bani - tot sud-estul Europei (Romania, Bulgaria, Croatia, Serbia si Muntenegru, Bosnia Hertegovina, Macedonia si Albania) a atras anul trecut 8 miliarde de euro.