Echipa prezidată de către Jean-Claude Juncker intră în funcţiune sâmbătă. Însă îşi va începe activitatea de luni. Dosarele nu lipsesc, de la criza din Ucraina şi până la negocierile comerciale cu Statele Unite. Dar prioritatea afişată de către Juncker este relansarea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă.

"Lunile viitoare vor fi extrem de grele, cu previziunile Comisiei, avizarea diverselor bugete pentru noiembrie şi pregătirea planului de investiţii", subliniază Pierre Moscovici, însărcinat cu portofoliul Afacerilor Economice.

El urmează să prezinte încă de marţi noile previziuni economice ale Comisiei şi să ia act de slăbiciunea economiei în Zona Euro. Acest exerciţiu va avea, din nou, semnificaţia unui important examn oral, după audierea în Parlamentul European (PE), unde a fost criticat, unii îndoindu-se de capacitatea fostului ministru francez al Finanţelor de a judeca cu neutralitate situaţia din ţara sa.

Terenul a fost dominat de către predecesorul său, finlandezul Jyrki Katainen. El a decis săptămâna aceasta să nu respingă niciun proiect de buget din Zona Euro. Franţa şi Italia au scăpat de un scenariu extrem de umilitor, chiar dacă dosarul nu este închis.

Comisia nu a exclus că ar putea să ceară "măsuri suplimentare" de reducere a deficitelor anumitor state membre, ameninţând inclusiv cu aplicarea unor amenzi în cazul nerespectării regulilor, o adevărată sabie a lui Damocles pentru Franţa, care ar urma să-şi aducă deficitul public sub pragul de 3% abia până în 2017, cu încă doi ani întârziere.

Examinarea aprofundată a bugetelor urmează să aibă loc la jumătatea lui noiembrie, înaintea reuniunii Zonei Euro special consacrate acestui dosar la sfârşitul lunii.

- O promisiune şi multe întrebări

Cel mai mare dosar al Comisiei Juncker este fără îndoială planul masiv de investiţii, în valoare de 300 de miliarde de euro, destinat relansării creării de locuri de mună şi economiei, aflate în pană pe tot continentul. "Este urgent", a subliniat în PE Jean-Claude Juncker, noul preşedinte al Comisiei, care s-a angajat să-l prezinte până la Crăciun.

Ideea este să se avanseze repede, iar rezultatele să fie mai bune decât ale "Pactului pentru creştre economică" în valoare de 120 de miliarde de euro, lansat în 2012, care şi-a arătat rapid limitele. Pentru accelerarea ritmului, Parisul şi Berlinul mizează pe poziţii comune, pe care cele două capitale vor să le prezinte la începutul lui decembrie.

Însă conturul planului rămâne extrem de ambiguu: originea fondurilor şi repartizarea efortului între sectoarele public şi privat nu este reglementat, iar Berlinul refuză să semneze cecuri pentru stimularea activităţii. "Ni s-a confirmat că va exista un plan cu noi resurse publice, însoţit de investiţii private", dădeau asigurări socialiştii din cadrul PE, la începutul lui octombrie.

Juncker insista săptămâna trecută asupra faptului "acest pachet nu poate să fie finanţat prin deficite extinse", îndemnând sectorul privat să participe la efort, alături de fonfurile publice.

Pentru moment există o singură certitudine: Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) urmează să contribuie. "Pivotul este necesar să fie BEI, dar va fi necesar să-şi asume riscuri reale, cu pârghii reale. O creştere de capital ar putea servi la maximizarea efectului de pârgie", apreciază un diplomat european, care intenţionează să trezească instituţia, percepută adesea ca o "frumoasă adormită".

Altă ideea a fost îndepărtată deja, în urma refuzului Germaniei, şi anume recurgerea la Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al Zonei Euro, care are o capacitate de împrumut de 500 de miliarde de euro, dintre care în prezent sunt disponibile 450.

Planul de investiţii urmează să constituie punctul culminant al summitului european de la sfârşitul anului, prevăzut în perioads 18-19 decembrie.