Anul trecut, s-au cazat în România 8,4 milioane de turişti, cu 6,6% mai mult decât în anul precedent. Numărul turiştilor străini a crescut cu 11,5%, până la 1,9 milioane, iar cel al românilor cu 5,3%, la 6,5 milioane.

"Creşterile pe piaţa externă se explică prin campaniile de promovare făcute de România pe pieţele internaţionale. A fost şi campania internaţională pe televiziunea Travel Channel, în care a apărut prinţul Charles, şi care a contribuit decisiv la creşterea numărului de turişti străini în România, chiar şi pentru America de Sud sau Africa. Nu doar datorită lui au fost creşterile, pentru că am avut şi alte campanii, dar prinţul este cunoscut în întreaga lume şi imaginea lui a atras turişti", a declarat agenţiei MEDIAFAX Simona Man, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

Ca în fiecare an după 1990, România îi atrage cel mai mult pe români, care continuă să meargă în număr mare în destinaţii interne.

Cu cei 8,4 milioane de turişti, România este departe de a se considera o destinaţie de succes. Într-un clasament al Organizaţiei Mondiale a Turismului, cea mai vizitată ţară din lume este Franţa, cu peste 80 de milioane de turişti în 2013, urmată de Statele Unite (70 de milioane de turişti), Spania (60 de milioane de turişti), China (55 mil. turişti), Italia (47 mil. turişti), Turcia (37 mil. turişti), Germania (31 mil.), Marea Britanie (31 mil.), Rusia (28 mil.) şi Thailanda (26 mil.).

România stă mai prost şi decât Grecia (18 milioane de turişti), Ungaria (peste 10 mil. turişti), Cehia (9 mil.), Croaţia (10 mil.) sau Polonia (15 mil.), dar este peste Bulgaria, care a înregistrat în jur de 7 milioane de turişti.

Durata medie a şederii în anul 2014 a fost de 2,5 zile pentru turiştii români, iar la turiştii străini a fost de 2 zile.

"Durata medie a sejurului este încă foarte mică, uşor mai mare pentru români, deoarece componenta de vacanţă este mai accentuată în cazul românilor. În cazul străinilor, principalul scop al vizitelor în România rămâne cel de business. Aceasta se vede şi din datele legate de destinaţiile preferate de străini, care sunt îndeosebi oraşele. Apreciem că, alături de turismul de business, participarea la diferite evenimente organizate în oraşele din România reprezintă pentru străini motivaţia principală de călătorii în România", crede Lucia Morariu, preşedintele Asociaţie Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT).

Cu toate acestea, România ar avea motive de optimism, pentru că anul trecut au venit în România cu 24,6% mai mulţi americani şi canadieni (131.600 turişti), cu 35,5% mai mulţi asiatici (225.400), cu 30% mai mulţi sud-americani (15.600) şi cu 34% mai mulţi africani (18.500).

Potrivit lui Simion Alb, şeful Biroului de Turism al României din America de Nord, creşterea de anul trecut este, între altele, şi rezultatul faptului că pe Dunare au sosit mai multe vase de croazieră cu turişti americani şi canadieni şi că tulburările din Ucraina au determinat companiile de croazieră să renunţe la vizitarea porturilor Ialta, Odesa şi/sau Sevastopol şi să facă opriri la Constanţa şi la Varna.

"Mă tem, însă, că în anul 2015 ne va fi imposibil să egalăm nivelul record al circulaţiei turistice din America de Nord, din următoarele motive: companiile de croaziere maritime au avut răgazul să îşi amplaseze flota şi să refacă itinerariile, în contextul riscului de tensiuni în zona Mării Negre, la care se adaugă aprecierea semnificativă a dolarului american în raport cu moneda unică europeană, lucru în favoarea destinaţiilor din Europa de Vest, care până în urmă cu câteva luni erau mult mai scumpe decât destinaţii din Europa Centrală şi de Est, care folosesc încă moneda proprie. În acelaşi timp, resursele alocate pentru activităţi de comunicare integrată de marketing în America de Nord au fost, în anii 2013 şi 2014, total nesemnificative", a declarat Simion Alb pentru MEDIAFAX.

El spune că pe termen mediu creşterea numărului de turişti va fi inhibată de problemele de acces şi de infrastructură, iar România va fi obligată să amplifice eforturile de marketing care se adresează direct turiştilor potenţiali.

"Potenţialul pieţelor turistice americană şi canadiană este uriaş. Din SUA sosesc în hotelurile din România mai mulţi turişti decât din Spania sau din Polonia, însă americanii şi canadienii care vizitează România sunt, prin excelenţă, călători independenţi, preferând să îşi facă singuri aranjamentele de călătorie, iar nici operatorii de tururi americani şi canadieni, şi nici cei din ţară nu consideră încă necesare eforturi majore pentru atragerea segmentelor de piaţă interesate să călătoreasca în grup sau care ar putea fi atrase de pachete de vacanţă în România", a adăugat Alb.

Din cei 1,9 milioane de străini ajunşi anul trecut în România, majoritatea (1,48 milioane) au mers în Bucureşti şi în oraşele reşedinţă de judeţ, la munte s-au dus 132.014, în timp ce pe litoral au ajuns doar 31.325 turişti (1,6% din total), iar în Deltă doar 13.482 (0,7%).

De ce nu ajung turiştii străini în Deltă, în condiţiile în care toţi cei care au condus turismul în ultimii ani s-au întrecut să laude această destinaţie şi s-o declare unică în Europa?

"Pentru că nu îi facem reclamă. Delta nu e promovată deloc, nici măcar pe postul naţional de televiziune. Dacă o mai ţinem aşa 10 ani, ne ia dracu pe noi, cei care am investit zeci de milioane de euro în această zonă. Păcat de Delta asta, pentru că nu se ocupă nimeni de ea şi nu este promovată", spune Mihai Puflene, care a cheltuit peste 12 milioane de euro pentru a deschide în urmă cu doi ani un complex turistic în Deltă.

Litoralul românesc nu este nici pe departe un magnet pentru străini, atrăgând anul trecut doar 1,6% din numărul celor care au trecut graniţele ţării şi s-au cazat în hoteluri. Au venit totuşi 5.155 de germani, 4.229 de americani, 2.516 francezi, 2.180 de polonezi, 1.442 italieni şi 1.244 de ruşi. Mult anunţatul charter israelian pe litoral, anul trecut, a adus doar 895 de turişti din această ţară, chiar dacă şefii autorităţii din turism sperau la o mică invazie, ţinând cont şi de promovarea făcută acolo staţiunilor de la Marea Neagră.

"Litoralul românesc, aşa cum este acum, este depersonalizat şi a pierdut competiţia cu Grecia, Turcia sau nordul Africii, pentru că nu am ştiut să facem o contraofertă pieţei internaţionale. Pe litoral, în afară de cluburile din Mamaia şi unde nu poţi merge dacă ai copii, nu prea ai ce face, pentru că nu există agrement. Toţi s-au repezit să fure sau să cumpere hoteluri, dar spaţiul comun a rămas de izbelişte", a afirmat Gheorghe Fodoreanu, directorul agenţiei Invitation România.

România nu reuşeşte să-i atragă pe străini nici măcar "la băi", ţinând cont că anul trecut au ajuns în staţiunile balneare doar 33.562 de turişti din afara ţării. Această cifră a fost ridicată, însă, de turiştii din Republica Moldova (10.282), deloc renumiţi pentru sumele mari cheltuite în vacanţe. Aceştia au venit în România în urma unui cumul de factori - eliminarea vizelor, obţinerea unor tarife preferenţiale şi intensificarea promovării României în această ţară.

Fodoreanu crede că rezultatele ar fi mult mai bune dacă s-ar investi mai mult în promovarea ţării în străinătate. El a adăugat că au fost ani în care promovarea nu a fost bine gândită şi că autorităţile au luat, de multe ori, măsuri care au tras turismul în jos.

"Noi suferim efectele ultimilor 5-8 ani, în care s-au închis multe dintre birourile de promovare turistică a României în străinătate. Ar trebui să fie birouri peste tot în lume, în toată Europa, în Asia, în America Latină ... Ar trebui să avem 40-50 de birouri de turism, nu 10-11, câte sunt acum", a afirmat el.

Cei mai mulţi străini au ajuns anul trecut din Germania (234.451), Italia (184.514), Israel (139.425), Franţa (123.779), SUA (113.420), Marea Britanie (110.601), Ungaria (106.481), Spania (79.091), Polonia (71.479) şi Austria (60.907). Prin comparaţie, în anul 2009 au venit în România 181.084 de turişti germani, 141.568 de italieni, 100.330 de francezi, 76.906 de unguri, 75.971 de americani, 71.357 de britanici, 58.401 austrieci, 53.649 de israelieni, 53.067 spanioli, 37.713 olandezi şi 13.402 ruşi.

"În concluzie, pieţele ţintă ar trebui repoziţionate, mai precis primele 10 din topul înnoptărilor, exclusiv ţările vecine, iar produsele promovate ar trebui adaptate fiecărei pieţe ţintă. Resursele financiare de promovare ar trebui şi ele împărţite procentual între pieţele ţintă, în funcţie de ponderea fiecărei pieţe în totalul înnoptărilor. Daca resursele sunt foarte mici, se poate reduce numărul de pieţe ţintă pe care se face promovare", crede Lucia Morariu.