La peste două luni de la alegerile legislative din Republica Moldova, în urma cărora partidele proeuropene au obţinut o victorie strânsă, ţara are un nou Guvern minoritar care, deşi pare angajat în respectarea politicilor proeuropene depinde de susţinerea Partidului Comuniştilor şi poate cădea oricând, ceea ce ar duce la alegeri parlamentare anticipate şi la o erodare a entuziasmului populaţiei pentru democraţie. Iar acest lucru ar reprezenta o veste bună pentru Moscova, care a încercat în mod activ să abată Chişinăul de la agenda sa de integrare europeană pentru a-l atrage către Uniunea Economică Eurasiatică.

"Ceea ce am văzut în ultimii ani este un proces similar cu ce s-a întâmplat în Rusia în timpul (preşedintelui Boris Elţîn", a declarat Vladimir Socor de la Fundaţia Jamestown. "Faptul că acest sistem a fost prezentat publicului ca democraţie a discreditat însuşi conceptul de democraţie în ochii multor alegători ruşi", a afirmat el.

Jurnalista Natalia Morari a adoptat o viziune similară într-un material postat recent pe blogul ei. "Ţara noastră se dezintegrează", a scris ea la 17 februarie. "Din ce în ce mai multe persoane realizează acest lucru şi se fac puţine tentative de a împiedica acest lucru", a adăugat ea.

La 18 februarie, Chiril Gaburici, un om de afaceri în vârstă de 38 de ani fără experienţă politică, a fost învestit la conducerea unui Guvern minoritar. Deputaţii Partidului Liberal-Democrat şi cei ai Partidului Democrat au avut nevoe de sprijinul colegilor lor comunişti pentru a obţine învestirea Guvernului în Parlament.

Eşecul partidelor liberale din Republica Moldova - care au controlat guvernarea din 2009 - de a forma un front unit în sprijinul agendei lor europene continuă să reprezinte o deschidere pentru partidele proruse.

Analistul Socor consideră că, în actuala situaţie, R.Moldova se confruntă cu "două pericole mari". Primul, "o revenire şi mai dramatică a Partidului Socialist în alegerile locale, care ar putea avea loc în iulie, deşi există o propunere ca ele să fie amânate până în septembrie", a declarat el. "Mă tem, de asemenea, de o revenire la alegerile locale a (partidului Patria, condus de omul de afaceri) Renato Usatîi. Această parte este un proiect străin, un proiect rusesc împotriva intereselor naţionale şi a securităţii R.Moldova", adaugă el.

"Cel de-al doilea mare pericol: alegerile parlamentare anticipate", adaugă Socor.

Analistul politic de la Berlin Anneli Ute Gabanyi susţine că după două luni de negocieri acerbe pentru formarea unui nou Guvern, "imaginea politicienilor din R.Moldova este destul de deplorabilă".

Chiar dacă Guvernul minoritar este capabil să supravieţuiască în acest an şi să treacă prin alegerile locale, Parlamentul va trebui să aleagă un nou preşedinte în 2016, ceea ce necesită 61 de voturi din totalul de 101, iar Legislativul profund divizat al ţării reprezintă o problemă perenă. Eşecul alegerii preşedintelui ar conduce la alegeri parlamentare anticipate.

Socor susţine că problemele R.Moldova nu sunt numai electoratul divizat, ci şi "un sistem instituţional eşuat". Ţara a organizat patru alegeri parlamentare - inclusiv două anticipate - din aprilie 2009. "Sistemul în sine nu funcţionează", afirmă el. "Iar încercarea de a descrie acest sistem ca fiind democratic şi proeuropean discreditează termenii de «democratic» şi «european» în ochii multor moldoveni", explică el.