♦ Costurile diferă în funcţie de zona în care se află autostrada, de relief, de terasamentele diferite date de soluri diferite, de existenţa sau nu a tunelurilor, a pasajelor ♦ La toate acestea, se adaugă şi fluctuaţiile de preţ la materia primă şi la transport.

Cât costă să construieşti un kilometru de autostradă în România? O întrebare al cărei răspuns ar putea elucida, uneori, opiniile referitoare la bugetele alocate proiectelor de infra­structură.

În general, companiile de construcţii evită să înainteze cifre exacte referitoare la costurile pe care le presupune un kilometru de autostradă, motivând că si­tuaţia din teren suportă numeroase necu­noscute. În mod cert, costu­rile diferă în funcţie de zona în care se află autostrada, de relief, de terasamentele diferite date de soluri diferite, de existenţa sau nu a tunelurilor, a pasajelor. La toate acestea, se adaugă şi fluctuaţiile de preţ la materia primă şi la transport. Fără o estimare însă, chiar şi grosieră, un român nu îşi va putea da niciodată seama dacă investiţiile direcţio­nate de stat către infrastructură reflectă cheltu­ielile reale şi sunt conforme cu nevoile.

„De exemplu, între Buzău şi Focşani, aproximativ 100 de kilo­metri se vor realiza cu 1 mi­liard de euro, ceea ce înseamnă 10 mili­oane de euro pe kilometru. Între Piteşti şi Sibiu însă, costul este de trei ori mai mare pe kilometru“, spune Cristian Erbaşu, proprie­tarul companiei Construcţii Erbaşu.

În linii mari, spun unii constructori, făcând o estimare, preţul poate varia foarte mult, de la 5 la aproape 30 de milioane de euro pentru un singur kilometru.

„Un kilometru de autostradă în România costă aproximativ 4,5-5 mil. euro în zona de câmpie, 7-8 mil. euro în zona de deal, 25-28 de milioane de euro în zona montană. Valoarea unei lucrări este compusă din următoarele: materialele de construcţii (între 50 şi 55%), manop­era (5-15%), utilaje şi transport (15-25%), costuri in­directe (5-15%), profit (2-5%)“, spune Marius Marta, directorul executiv al companiei de construcţii Drum Asfalt din judeţul Bihor. Compania lucrează în prezent la mai multe proiecte, dintre care cele mai importante sunt centura ocolitoare a oraşului Aleşd din judeţul Bihor (75 mil. lei), un campus şcolar în Oradea (investiţie de 77 mil. lei) şi centura ocolitoare din Beiuş, tot din judeţul Bihor (269 mil. lei).

Drum Asfalt a avut, de altfel, oferta desemnată câştigătoare de CNAIR pentru construirea lotu­lui dintre Pietroasele şi Buzău, parte a autostrăzii A7, care va face legătura între Ploieşti şi Paşcani.

Tronsonul are o lungime de 14 kilometri şi o valoare estimată de 1,2 miliarde de lei. Potrivit site-ului CNAIR, până la expirarea termenului legal de contestare, au fost depuse trei contestaţii referitor la câştigătorul desemnat pentru acest lot, iar ulterior s-a dispus reevaluarea ofertei.

Până acum, au fost atribuite contractele pentru construcţia a şase din cele şapte loturi care compun bucata de autostradă dintre Ploieşti şi Focşani, urmând ca şi restul de şapte loturi, dintre care şase între Focşani şi Paşcani, să-şi găsească fiecare constructorii în perioada următoare.

„Obiectivul asumat pentru anul acesta este ca până pe 31 decembrie să fie semnate toate contractele pentru Autostrada Moldova. Este un proiect aşteptat de foarte mult timp de către români“, spunea, în vară, premierul Nicolae Ciucă.

La rândul lor, reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) spun că estimarea costurilor pentru construcţia unei autostrăzi se realizează pentru fiecare obiectiv de investiţii individual, aşa că nu pot fi prezentate cifre exacte.

Printre variabilele din teren, CNAIR menţionează relieful, terenul, terasamentele rutiere, structura rutieră, lucrările hidrotehnice şi multe altele.

„De asemenea, precizăm că analiza costului este dependentă de contextul economic existent în perioada implementării proiectului de construcţie a autostrăzii, respectiv preţul materialelor de construcţii, preţul manoperei, costurile de expropriere, etc., ceea ce influenţează nivelul de relevanţă în ceea ce priveşte transmiterea acestor informaţii“, au spus reprezentanţii CNAIR la solicitarea ZF.

Primul metru de autostradă din Moldova a fost construit, în mod simbolic, de antreprenorul Ştefan Mandachi, cel care deţine reţeaua de restaurante Spartan. Iniţiativa lui a fost o formă de a atrage atenţia asupra nevoii de infrastructură din acea zonă a ţării. La acel moment, el spunea că, pentru a construi acel metru de autostradă, costurile au ajuns la 4.500 de euro.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România şi-a asumat că va realiza peste 400 de kilometri de autostradă în următorii cinci ani. Totuşi, până acum, în perioada 2015-2019, aşadar tot în decurs de cinci ani, au fost daţi în folosinţă mai puţin de 210 kilometri de drum rapid în România, aşa că scepticismul cu privire la cei aproape 450 de kilometri promişi până în 2026 este justificat. Între 2010 şi 2020, ritmul mediu de construcţie de autostrăzi a fost de 31 de kilometri pe an.