ÎCCJ a decis, joi, ca Dosarul „Mineriada” să se întoarcă la procurorii militari, pentru a reface ancheta.

Dosarul a fost trimis înapoi, în 2019, de ÎCCJ la Parchetul General şi au fost eliminate probe, SIIJ şi procurorul general au contestat măsura.

ÎCCJ a respins toate aceste contestaţii şi, astfel, va fi reluată toată ancheta, decizia de joi fiind definitivă.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, în mai 2019, restituirea dosarului Mineriadei la parchet, fiind anulate ordinele de punere sub acuzaţie a inculpaţilor, dar şi toate probele din rechizitoriu.

Decizia a fost pronunţată într-o şedinţă la care au avut acces părţile din dosar.

După încheierea şedinţei, soluţia pronunţată de instanţă a generat un val de nemulţumiri în rândul părţilor civile din dosar, care au acuzat „injustiţie”.

„Pentru injustiţia asta nefuncţională aservită ne luptăm de 29 de ani, au rămas urmaşi, dar acest dosar istoric arată clar că noi cu sânge am câştigat libertatea. Ce rost mai am eu faţă de societate, când nu am parte de acest proces echitabil. Bataie de joc”, a spus Marin Stoica, unul din părţile civile din dosar.

La rândul său, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie 1989, a spus că speranţa moare ultima şi că e încrezător că procurorul general interimar, la acea vreme Bogdan Licu, va găsi o soluţie. Mărieş nu a acuzat decizia instanţei, ci termenul „nepermis” de mai bine de un an în care dosarul s-a aflat în cameră preliminară.

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat, în iunie 2017, cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” şi au dispus trimiterea în judecată a cauzei, 14 persoane, printre care Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu, fiind judecate.

Procurorii militari susţin că există probe potrivit cărora aceştia ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

În dosar au fost introduse drept părţi responsabile civilmente mai multe instituţii ale statului, precum Ministerul Finanţelor, MAI, SRI, Parchetul General, Guvernul României, Jandarmeria Română, MApN, Ministerul Economiei.