♦ Comuna Chiajna cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, iar Statistica raportează mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri ♦ „De la un an la altul, nu mai recunoşti locurile, se construieşte foarte mult. Doar într-un bloc sunt cel puţin o sută de apartamente în medie, iar dezvoltatorii nu fac câte unul, ci câte patru-cinci deodată“, spune Ioana, o locuitoare din Chiajna ♦ Consultanţii imobiliari admit că miile de locuinţe-fantomă din Chiajna sunt rezultatul unor erori de raportare care însă nu preocupă pe nimeni ♦ Erorile de raportare duc însă la supraaglomerarea şcolilor, a grădiniţelor, a şoselelor din Sectorul 6 ♦ Până şi incidenţa cazurilor de COVID-19, la care se uită autorităţile, are la bază o lipsă de adaptare a statisticilor la realitate.

Zeci de străduţe noi apărute peste noapte în câmp, sute de blocuri, mii de apartamente, toate „la vedere“ în zona care se întinde în spatele magazinului Metro Militari şi merge până în şoseaua de Centură a Capitalei. Realitatea vizibilă cu ochiul liber este însă contrazisă de statisticile oficiale. Doar 44 de case şi apartamente au fost livrate, potrivit INS, în 2020 în Chiajna, una din comunele cele mai efervescente ca expansiune rezidenţială din judeţul Ilfov.

Autorităţile invocă probleme de comunicare între instituţii pentru a justifica decalajul ca de la cer la pământ, însă dezvoltatorii aduc în faţă şi alte explicaţii, subliniind totodată că „aşa se fac la noi statisticile“.

„Nu se doreşte raportarea, pentru că ar fi nevoie de infrastructură adaptată la ce se construieşte. Mai sunt şi acum mii de locuinţe în construcţie în Chiajna. Noi avem 400 de locuinţe în cinci blocuri finalizate, date în folosinţă, şi mai avem încă un bloc cu 100 de apartamente în curs de construire“, spune un reprezentant al Transparent Residence, un proiect cu blocuri situate pe străzile Sergent Ilie Petre şi Rezervelor.

Dezvoltatorii nu se arată darnici cu informaţiile când vine vorba despre situaţia raportărilor de locuinţe livrate în Chiajna, preferând să rămână rezervaţi.

„Noi avem 11.000 de apartamente finalizate şi vândute şi nu mai avem altele în construcţie“, spun reprezentanţii Militari Residence din satul Roşu, un proiect care se prezintă pe propriul site drept „cel mai mare ansamblu rezidenţial din România“.

Comuna Chiajna cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, iar Statistica raportează mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri. Pe platforma Tempo a INS nu sunt disponibile datele defalcat, pe fiecare sat al comunei, ci doar cumulat.

Numărul de locuitori din comună era de 8.000 în anul 2002 şi 14.000 în 2011, la cel mai recent recensământ.

„Probabil că cei de la primărie contorizează livrările de locuinţe în funcţie de numărul de autorizaţii de construire, aşa că, pentru ei, o autorizaţie pentru un bloc înseamnă de fapt o locuinţă. În zona Chiajna se construieşte foarte mult, avem mulţi clienţi de acolo“, spune Marian Pandele, director executiv la Avi Compact, un furnizor de aparate de aer condiţionat care a livrat pentru proiecte amplasate în comuna de la vest de Bucureşti.

Pe de altă parte, un reprezentant al primăriei spunea la telefon, în urmă cu câteva luni, că instituţia raportează la INS doar casele construite pe pământ, nu şi apartamentele. „Ni s-au cerut doar construcţiile cu maxim PĂ1 (parter plus un etaj – n. red.), noi doar pe acelea le-am dat în fiecare an“, era explicaţia acestuia. Deşi nu apar în evidenţele de la Statistică, pro­prietarii de locuinţe din comuna Chiajna figurează ca plătitori de taxe în bazele primăriei, spun repre­zentanţii biroului de Taxe şi Impozite al instituţiei. Ei admit că în Chiajna s-au finalizat anul trecut mai mult de 44 de locuinţe, dar nu pot explica lipsa lor din datele transmise către INS.

De nerecunoscut, de la un an la altul

„Dezvoltarea imobiliară de aici este nu rapidă, ci foarte rapidă“, spune Ioana, o locuitoare din Chiajna, care s-a mutat acolo în urmă cu zece ani. Spune că, pe atunci, nu era nici asfalt în comună, zona fiind mai mult un câmp decât o zonă rezidenţială.

„De la un an la altul, nu mai recunoşti locurile, se construieşte foarte mult. Doar într-un bloc sunt cel puţin o sută de apartamente în medie, iar dezvoltatorii nu fac câte unul, ci câte patru-cinci deodată. Se mai construiesc şi case, dar mai puţine“, adaugă Ioana.

Cât priveşte adaptarea infrastructurii şi a facilităţilor la acest ritm alert de expansiune, investiţiile se fac cu modestie.

„S-au făcut un parc, o şcoală, însă ne alimentăm cu apă de la puţ, abia acum se sparg nişte străzi pentru a ne conecta la reţeaua publică. În ceea ce priveşte copiii, foarte mulţi părinţi trebuie să-i lase la grădiniţă sau la şcoală în Bucureşti, în drumul lor spre birou.“

Iar comuna Chiajna este departe de a-şi fi terminat expansiunea, terenuri disponibile existând în continuare. Datele companiei de consultanţă imobiliară SVN arată că anual se livrează minimum 1.500 de noi locuinţe în zona Chiajna – Roşu – Dudu, număr care poate urca şi la peste 2.500 de unităţi pe an. Alte 1.500 se aflau în construcţie la începutul trimestrului al doilea din 2021 în comuna Chiajna.

Într-un răspuns pentru ZF din 2020, reprezentanţii INS spuneau că, pe platforma Tempo Online, sunt introduse datele furnizate de oficialii primăriilor.

„Dezvoltatorii imobiliari solicită autorizaţie de construcţie pentru diverse ansambluri rezidenţiale, iar pentru a fi raportate ulterior ca locuinţe terminate la INS, trebuie să deţină procesul verbal de recepţie a locuinţelor şi, totodată acestea trebuie să fie înregistrate la direcţia de taxe şi impozite pe raza localităţii respective, deci să aibă eliberat certificatul de atestare a edificării construcţiei“, spuneau reprezentanţii INS anul trecut.

Conform datelor din platforma Tempo, în 2020 s-au eliberat 54 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale în comuna Chiajna, după ce, în anul anterior, se înregistrase minimul ultimilor douăzeci de ani, cu doar 25 de avize.

Şcolile devin neîncăpătoare

Pentru că realitatea arată că, de fapt, mii de familii îşi stabilesc anual domiciliul în Chiajna, grădiniţele şi şcolile au devenit suprasolicitate. Primăria sectorului 6 derulează, în aceste condiţii, un proces de extindere a Şcolii Gimnaziale 117 de pe strada Fabricii, din apropierea staţiei de metrou Lujerului, cu un corp nou de clădire ce ar urma să respecte standardele nZEB, adică un consum de energie aproape de zero. Investiţia ajunge la 20,5 milioane de lei şi este finanţată de Banca Europeană de Investiţii, printr-un contract semnat în 2018.

„Unitatea de învăţământ este foarte solicitată, inclusiv de către locuitorii cartierelor din zonele limitrofe sectorului 6 – Roşu, Dudu, Chiajna, Militari Residence. A funcţionat în trei schimburi, iar din 2018 îşi desfăşoară activitatea în două schimburi. Cu toate acestea, datele arată că, în perioada 2014 - 2017, numărul de elevi într-o clasă a crescut continuu şi depăşeşte în fiecare an numărul stabilit prin Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/201“, spun oficialii Primăriei sectorului 6, citând informaţiile preluate de la Direcţia Fonduri Externe.

Ei spun că, de la 1.564 de elevi pe care Şcoala 117 îi avea în anul şcolar 2014-2015 distribuiţi în 58 de clase, totalul a ajuns în prezent la 1.665 de copii în 62 de clase primare şi gimnaziale. Numărul este însă în continuă creştere.

„Corpul nou de clădire are destinaţie de afterschool, iar proiectul este gândit tocmai pentru a-i ajuta pe părinţii care petrec multe ore la serviciu. Lucrarea a început în 2019 şi are termen de finalizare 9 noiembrie 2022. Aici, vor putea fi înscrişi 225 de copii, echivalentul a nouă clase“, mai spun reprezentanţii instituţiei.

De construcţia noului corp de clădire este responsabilă firma Sicor, cu afaceri de 125 de milioane de lei, deţinută de Constantin, Mimi şi Adrian Constantin Panaitescu.

„Sunt mai multe şcoli care se extind în sectorul 6, doar noi lucrăm la opt dintre ele, care vor fi primele şcoli ce vor avea corpuri de clădire conform normelor nZEB (nearly zero-energy building – n. red.)“, spune Ionela Cristache, manager de proiect la Sicor.

Potrivit datelor de pe platforma Confidas.ro, Sicor mai are încheiate contracte de achiziţii publice pentru un afterschool în incinta Şcolii gimnaziale Sfântul Andrei (contract de 11,7 mil. lei), un corp nou în incinta Grădiniţei 274 (10,2 mil. lei), modernizarea şi reabilitarea termică a mai multor unităţi de învăţământ prin programul de eficienţă energetică a clădirilor publice (30,7 mil. lei). Toate aceste şcoli şi grădiniţe sunt în sectorul 6.

Şcolile din sectorul 6 – care oricum este „campion“ la numărul de locuinţe noi, cu un total de peste 16.000 livrate doar în perioada 2016-2020, potrivit unor date furnizate anul trecut de primărie – se aglomerează şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată. Astfel, aceleaşi străzi care duc către şcolile existente sunt folosite şi de familii care au domiciliile în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului.

Primarul sectorului 6, Ciprian Ciucu, a declarat şi el, într-o intervenţie recentă, că şcolile şi grădiniţele din sector simt presiunea din partea numărului mare de copii care vin să înveţe acolo din comune-satelit, dând ca exemplu Chiajna. El a adăugat că problema instituţiilor de învăţământ ar trebui abordată înaintea demarării oricăror lucrări de construire a blocurilor de locuinţe.

Modelul Popeşti-Leordeni. An de an, noi poli de dezvoltare rezidenţială se remarcă în jurul Bucureştiului, cu creşteri importante ale numărului de locuinţe noi, indicând modul în care evoluează interesul celor care vor să scape de agitaţia din interiorul oraşului. Voluntari, Corbeanca, Baloteşti sunt localităţile-satelit ale Bucureştiului care au crescut cel mai mult în 2020 în statisticile privind numărul de locuinţe noi puse pe piaţă. Cea mai spectaculoasă evoluţie este vizibilă în Voluntari, unde cele 423 de case şi apartamente noi livrate anul trecut reprezintă o creştere de aproape cinci ori faţă de anul 2019, conform unei analize ZF. 

Corbeanca înregistrează un avans de 46% an la an, cu 229 de locuinţe terminate în 2020, în vreme ce Baloteşti, o comună aflată tot la nord de Bucureşti, a crescut de asemenea cu 40% ca număr de locuinţe livrate anul trecut comparativ cu 2019, ajungând la 115 unităţi noi în 2020. Creşteri de peste 20% au fost consemnate de asemenea în Berceni, Popeşti-Leordeni, Măgurele şi Otopeni. Popeşti-Leordeni are, de altfel, un model de dezvoltare similar cu Chiajna, zona extinzându-se foarte mult cu locuinţe în ultimii ani. Spre deosebire de Chiajna însă, în Popeşti-Leordeni expansiunea se vede şi în datele statistice. Astfel, din 2000 până în 2020 acolo au fost livrate, conform INS, 18.992 de locuinţe, cu vârfuri în anii 2013, 2014 şi 2015, când au fost date în folosinţă peste 2.000 sau chiar peste 3.000 de locuinţe anual. Potrivit unor date anterioare transmise de Direcţia pentru Evidenţia Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numărul de persoane care şi-au stabilit domiciliul în oraşul Popeşti-Leordeni de lângă Bucureşti depăşise 4.000 anual în perioada 2016-2019. Astfel, începând din 2014 numărul a început să urce de la circa 2.600 la 3.900 de persoane al căror domiciliu a fost stabilit în această localitate, apropiindu-se chiar de 5.000 în anul 2016.

În hăţişul birocraţiei. Ziarul Financiar a solicitat la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Ilfov evoluţia anuală a numărului de persoane care şi-au stabilit domiciliul în comuna Chiajna din 2000 încoace, întrebând de asemenea de ce în datele statistice figurează doar câteva sute sau chiar zeci de locuinţe livrate anual, când, în realitate, este vorba despre mii, dacă locatarii figurează la Evidenţa Populaţiei, dacă plătesc taxe şi impozite. Solicitarea ZF a rămas fără răspuns mai bine de o lună, fiind redirecţionată către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Reprezentanţii de la Evidenţia Persoanelor Ilfov spun că nu ştiu ce s-a întâmplat mai departe cu solicitarea şi nu pot verifica traseul acesteia, pentru că „nu avem un e-mail sau un număr de telefon, noi corespondăm doar prin poştă“.

Abia după câteva zile solicitarea a fost „identificată în teritoriu“, cu greu, pentru că „nu există o evidenţă digitală a datelor“, însă un răspuns tot nu a fost formulat încă. Toate aceste reacţii oferite de reprezentanţii instituţiilor publice pot să stea ele însele drept explicaţie atunci când datele de la Statistică nu se potrivesc cu realitatea. În condiţiile în care digitalizarea nu şi-a făcut loc nici la cele mai elementare niveluri în birourile care ar trebui să jongleze cu bazele de date, când un e-mail se pierde atât de rapid între două instituţii ale aceleiaşi municipalităţi, iar transparenţa rămâne doar o dorinţă, ce aşteptări mai pot să existe în prelucrarea raportărilor cu mii de cifre şi numere, cu date stufoase, care ar trebui redate la sutime? Se explică aşadar de ce şi consultanţii imobiliari admit că miile de locuinţe-fantomă din Chiajna sunt rezultatul unor erori de raportare faţă de care nimeni nu se preocupă. Primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, nu a putut fi contactat la numărul de telefon de pe site-ul instituţiei pentru a oferi detalii cu privire la decalajul dintre date şi realitate în ceea ce priveşte dezvoltarea rezidenţială din comuna pe care o gestionează.