♦ Bugetul, ca în fiecare an, trebuie să se închidă pe hârtie şi în 2023, deşi şi aşa sunt necesare eforturi suplimentare ♦ Chiar dacă nu sunt trecute în registrul din 2023 şi vor fi trecute în 2024, aşa cum se pregăteşte guvernul, cheltuielile tot trebuie făcute până la urmă.

În ecuaţia bugetară de anul acesta au mai rămas câteva necunoscute, printre care una dintre cele mai importante este avansul economiei şi al inflaţiei până la finalul anului. Cu cât inflaţia este mai mare, cu atât PIB-ul este mai mare şi creşte mai mult în termeni nominali. Cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât deficitul bugetar pe care îl face guvernul este mai mic ca pondere în PIB.

Cum, necum, guvernul trebuie să închidă bugetul în 2023 şi să pună pe masă un deficit bugetar mai mic decât anul trecut. Cifra pe care o avansează oficialii guvernului este de 5,5% din PIB deficit bugetar în 2023, însă, ca în fiecare an, mai multe cheltuieli vor fi mutate din 2023 în 2024, pentru ca bugetul să se închidă contabil. În acest sens, guvernul a pregătit un proiect de act normativ prin care să nu se mai poată cheltui în 2023 unele sume de către ordonatorii de credite, adică persoanele care decid bugetele instituţiilor statului.

„Vă dau un exemplu: la cheltuielile de funcţionare ale statului, bunuri şi servicii cum le spunem noi, la o medie lunară de 1,1 miliarde lei, în lunile noiembrie-decembrie depăşesc 4,5 miliarde lei. Ori, în aceste condiţii, toate mecanismele pe care le-am gândit pentru cheltuielile statului atunci nu îşi mai au rost, dacă noi nu putem să stăvilim aceste cheltuieli în lunile noiembrie şi decembrie”, a explicat Marcel Boloş, ministrul de finanţe, întrebat despre măsurile pentru economii la buget pe final de 2023.  Măsura ar însemna însă că unele cheltuieli nu ar mai putea fi efectuate în 2023, dar, din informaţiile din acest moment, nu ar fi aceeaşi restricţie şi în 2024. Cu alte cuvine, cheltuielile doar vor fi amânate până anul viitor.

De asemenea, bugetul se va închide, conform informaţiilor neoficiale, fără rectificare bugetară, ceea ce ar însemna o premieră pentru administrarea finanţelor ţării. Practic, sumele nefolosite de către unele instituţii nu vor mai fi redistribuite în acest an către zonele unde este nevoie, iar bugetele unde mai sunt necesari bani vor fi alimentate din fondul de rezervă al guvernului. În acest moment însă fondul de rezervă este aproape gol, adică mai are 31 mil. lei. Dar o parte din fondurile UE ar putea ajunge în acest fond, pentru realimentarea lui. Fondul de Rezervă Bugetară este diferit de bufferul Ministerului de Finanţe care nu este folosit pentru cheltuieli curente, ci pentru siguranţa că statul are are bani pentru returnarea împrumuturilor, dacă piaţa îi este nefavorabilă. Valoarea bufferului este o cifră secretă păzită mai ceva ca comoara lui Ali Baba, dar este pe undeva la 14 mld. euro.

„Se pare că guvernul nu va mai face rectificare bugetară. Nu-mi amintesc când s-a mai întâmplat aşa ceva. Motivul pentru care nu o face nu este, desigur, acela că execuţia bugetară decurge perfect, conform planului iniţial, ci tocmai invers, anume că decurge atât de prost încât le este ruşine să prezinte cifrele. Dacă îţi este ruşine să prezinţi cifrele, înseamnă că nu ai şanse să te redresezi”, este de părere Bogdan Glăvan, analist financiar.

Comisia Europeană: Evaziunea fiscală din TVA prejudiciază bugetul României cu 9 mld. euro, anual

► România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de 36%, arată un raport al Comisiei Europene, publicat ieri. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 mld. euro (45 mld. lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate. Spre comparaţie, deficitul bugetar de anul acesta va fi de circa 88 mld. lei, adică 18 mld. euro.

► În topul celor mai mari deficite de încasare de TVA se mai află Malta (26%), Grecia (18%) şi Letonia (15%).

► Deficitul de încasare de TVA nu înseamnă însă numai evaziunea fiscală. Circa jumătate din acest gap este format din cotele reduse de TVA. Practic, Comisia Europeană când calculează acest gap consideră că România ar trebui să încaseze 19% TVA la toate tranzacţiile. Dacă un produs sau serviciu are o cotă de TVA redusă la 9% sau la 5%, de exemplu, diferenţa de până la 9% intră la acest gap de TVA.

► TVA este cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat şi a doua resursă a bugetului, după contribuţiile sociale.