"Invitaţiile către bănci au fost transmise ieri, sunt şapte bănci pentru care constituim grupuri de negociere, aşteptăm răspunsul din partea lor în perioada următoare. Acţiunea noastră este o mână întinsă băncilor de a găsi soluţii pe termen lung în avantajul ambelor părţi, nu vrem să negociem pe fiecare credit în parte, ci să identificăm anumite tipologii şi să discutăm pe ele", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Alin Iacob.

El a afirmat că grupul de lucru, care va reuni specialişti AURSF, ai ANPC şi ai Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, constituit pe Facebook după 15 ianuarie, va fi "extrem de flexibil şi deschis" în discuţia cu băncile, la primele întâlniri urmând a fi stabilită modalitatea de lucru cu fiecare instituţie de credit.

"S-a tot spus despre clienţii cu CHF că sunt inflexibili, că s-au blocat într-o idee, cu conversia la cursul istoric sau cu un procent adăugat. Ei bine, clienţii vor de fapt să beneficieze de rate semnificativ mai mici, de costuri mai scăzute pe termen lung şi sunt dispuşi la negocieri, la a ajunge la o soluţie", a mai spus Iacob.

Cele şapte bănci invitate Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank.

Clienţii vizează reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

Întâlnirile vor fi găzduite de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), care îşi asumă rolul de mediator în negocieri, prima etapă fiind programată pentru 2-7 aprilie, iar discuţiile se vor derula cu câte două bănci zilnic. Întreaga perioadă de negociere este estimată să se desfăşoare pe parcursul a cel mult o lună.

"Luăm rolul de mediator, facem invitaţie tuturor băncilor şi trag un semnal de alarmă să fie mai deschise, să colaboreze cu clienţii, consumatorii care nu-şi mai pot plăti ratele din cauza creşterii cursului, fie euro, franci elveţieni sau dolari", a afirmat preşedintele ANPC, Marius Dunca.

În faza preliminară s-au înscris peste 5.800 de persoane pentru a fi reprezentate la negocieri, dintre care la Bancpost şi Volksbank sunt câte peste 1.000 de clienţi, la Raiffeisen Bank circa 800 de persoane, la Banca Românească şi Piraeus Bank peste 500 în cazul fiecăreia, iar în cazul Credit Europe Bank în jur de 400 de clienţi.

În cazul a două bănci, Garanti şi Millennium, nu s-au constituit grupuri de minim 50 de clienţi pentru negociere.

"La nivel declarativ, băncile spun că sunt deschise, spun: consumatorii nu vin la noi, nu vin să discute. Şi iată că i-am pus la aceeaşi masă, vreau să văd cu ce soluţii concrete vin băncile, că până acum doar şi-au bătut joc. Am chemat şi înainte băncile la negociere în instituţie, au promis că vin cu cele mai bune soluţii pe care le au pentru toţi consumatorii care suferă de impact de creştere a cursului, dar până acum nu au venit cu nicio soluţie. Au fost doar câteva cazuri pe care le putem număra pe degetele unei mâini", a completat Dunca.

El a menţionat că se aştepta ca băncile să fie dispuse la discuţii şi că le-a atras atenţia şefilor acestora că şi ei sunt în primul rând consumatori şi apoi directori de bănci, povara trebuind împărţită între consumatori şi bănci.

Dunca a punctat că soluţiile trebuie să vină din partea băncilor şi se va asigura că se va ajunge la cea mai bună variantă posibilă.

La rândul său, Iacob a precizat că grupul de negoicere nu garantează clienţilor un rezultat, la finalul discuţiilor cu băncile aceştia având liberatea să accepte sau să refuze oferta la care s-a ajuns.

În cazurile în care băncile au oferit soluţii individuale clienţilor, acestea ascundeau diverse capcane, crescând perioada de creditare şi implicit soldul de plată prin aplicarea dobânzii pe o durată mai mare. Chiar şi în cazul soluţiilor temporare, prin care băncile au scăzut dobânda pentru o perioadă de trei sau şase luni, unele instituţii de credit au înaintat clienţilor spre semnare acte adiţionale prin care recunoşteau înstrăinarea contractelor unor terţe părţi, iar banca nu mai este reprezentant al contractului.

"Sunt şi alte tot felul de propuneri. Ceea ce e şi mai deranjant este că băncile consideră că prin aplicarea LIBOR cu anticipaţie sau scăderea temporară a dobânzilor s-au rezolvat problemele. Nu, aceşti oameni nu au probleme doar acum, pentru mulţi s-au dublat costurile chiar înainte a această explozie a francului, nu mai pot face faţă plăţilor", a afirmat preşedintele AURSF.

ANPC a primit în ultima perioadă 240 de reclamaţii de la clienţi cu credite ipotecare şi nevoi personale, dintre care unele cu garanţii imobiliare, autoritatea analizând circa 180 dintre acestea şi constatând clauze abuzive.

"În fiecare zi întocmim un proces verbal pe care îl înaintăm instanţei, plus sancţiuni contravenţionale pentru fiecare bancă în parte. Dacă îşi doresc procese, o să stăm doar în procese. Dacă nu înţeleg situaţia clienţilor, iarăşi o să stăm doar în procese", a spus Dunca.

Printre abuzurile băncilor constatate în urma sesizărilor se numără modificarea marjei de dobândă, profitând de necunoaşterea consumatorilor, comision de penalizare aplicat la tot creditul, nu doar pentru ratele neplătite, comision de risc, comision de administrare ca procent din suma întregului credit, precum şi comisioane de rambursare în avans.

ANPC are deja trimise instanţelor 23 de procese verbale, iar patru urmează să fie trimise începând de săptămâna următoare.

Grupul Clienţilor cu Credite în CHF are circa 24.000 de membri, iar 90% dintre aceştia au credite ipotecare, de nevoi personale cu garanţii sau de nevoi personale contractate pentru avansul la casă.

"Sistemul bancar va avea o problemă când, peste un an sau chiar mai devreme, toţi aceşti oameni nu-şi vor mai putea plăti ratele. Unii deja nu mai pot de acum. În baza noastră de date, peste 50% au întârzieri la rate, unii sunt deja în prag de executare silită", a afirmat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentanţii grupului.

Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

O treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR.