Ca la fiecare final de an trebuie să tragem linie şi să vedem cum a fost, cel puţin din punct de vedere economic şi al businessului şi să vedem ce am previzionat la începutul anului şi ce s-a realizat.

2023 ar fi putut să fie un an bun din punct de vedere economic dacă nu am fi avut problema bugetară, o creştere a deficitului cu 40 de miliarde de lei sau cât va ieşi în final peste deficitul bugetar asumat de 64 miliarde de lei, a dat peste cap pe toată lumea. Derapajul bugetar a dus la începutul creşterii fiscalităţii şi apariţia unor taxe noi – 1% pe cifra de afaceri a marilor companii şi 2% taxă pe activele bancare – o creştere a fiscalităţii care a dus la tensionarea mediului de afaceri, care înseamnă începutul declanşării unui conflict deschis între organizaţiile patronale şi guvern.

Confruntate cu creşterea fiscalitaţii, cu creşterea dobânzilor, cu scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, firmele româneşti şi multinaţionalele au început să dea câţiva paşi înapoi, au redus investiţiile, au pus proiectele pe hold, au redus angajările, au început să ţină de bani, mai ales că statul îşi plăteşte facturile din ce în ce mai greu.

Toate aceste lucruri s-au văzut în scăderea creşterii economice, care a adus şi reducerea veniturilor statului. De la o creştere economică de 4,7% în 2022, economia a scăzut după trei trimestre din 2023 la numai 1,4%, chiar şi sub cele mai pesimiste previziuni.

Degeaba a scăzut inflaţia la jumătate în acest an, 6,7% faţă de 16% anul trecut. Scăderea puterii de cumpărare s-a văzut mult mai mult în acest an, consumul ajungând la numai o creştere de 2%.

Dacă guvernul Ciucă/Ciolacu nu ar fi împins investiţiile publice în infrastructură, probabil că nu am fi avut deloc creştere economică în acest an.

Industria României a scăzut fiind dependentă de Germania şi de celelalte ţări europene, care la rândul lor sunt dependente de China, care nu a stat deloc bine din punct de vedere economic în acest an.

Statele Unite au reuşit să îşi reducă inflaţia prin creşterea dobânzilor la cel mai înalt nivel – peste 5% - dar fără a afecta economia americană, care nu a intrat în recesiune.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre Europa care cochetează acum cu recesiunea. Creştere dobânzilor la euro la 4% pentru reducerea inflaţiei începe să se vadă negativ în a doua economie a lumii – Uniunea Europeană.

Deşi pare un paradox, din punct de vedere statistic, România va consemna în 2023 un nou record economic, adică PIB-ul va atinge un nou maxim istoric de 320 de miliarde de euro. Cum am ajuns aici, când lumea crede că suntem într-o criză economică: în valoare nominală PIB-ul creşte, susţinut şi de inflaţie, iar dacă raportăm acest PIB - de 1.583 miliarde lei – la cursul valutar leu/euro care a rămas stabil, rezultă în euro un PIB mai mare - 320 de miliarde de euro, faţă de 280 de miliarde in 2022.

Din punct de vedere politic, coaliţia PSD-PNL, cu rocada de prim-miniştri Ciucă-Ciolacu, a rezistat şi a adus o relativă stabilitate politică, ceea ce în contextul continuării războiului din Ucraina a ferit România de mari probleme politice şi de securitate.

În sectorul bancar românesc nu au fost probleme – taxa bancară de 2% poate fi absorbită de bănci. În schimb, ne-am trezit cu 3 tranzacţii bancare, dintre care 2 nu prea au fost aşteptate. Vânzarea OTP şi vânzarea Alpha Bank (la Unicredit) au fost tranzacţiile surpriză din 2023. A treia tranzacţie – vânzarea First Bank - nu a fost o surpriză pentru că banca era la vânzare, surpriza venind însa din partea cumparătorului, grupul intalian Intesa, care mai degrabă era pe picior de plecare din România şi nu un cumpărător de alte bănci. Dar se pare ca italienii şi-au schimbat strategia faţa de România, cel puţin la nivelul băncilor.

În business, vânzarea reţelei Profi, către grupul olandez din spatele Mega Image, a fost cea mai mare tranzacţie pe piaţa de fuziuni şi achiziţii.

Listarea Hidroelectrica la Bursă, aşteptată cu sufletul la gură, s-a realizat, suma strânsă de Fondul Proprietatea, care si-a vândut acţiunile, depăşind aşteptările, aproape 2 miliarde de euro.

Ca să vedem ce am prognozat la începutul anului şi ce s-a realizat, m-am intors la articolul scris în 8 ianuarie 2023 - Ce va fi în 2023: dobânzile se stabilizează şi vor începe să scadă, băncile vor fi destul de reticente cu acordarea de credite noi, piaţa imobiliară rămâne blocată pentru că cererea de credite scade, problema lui Isărescu va fi să nu scadă cursul valutar, nu să crească, adie vânt rece în IT şi atenţie la dosarul Roşia Montană

1. Economia - S-ar putea să meargă mai bine decât prognozele de acum, de 2%. – Din păcate economia a mers mai prost decât previziunile.

2. Inflaţia va scădea de la 16% vom ajunge la 10-11%. – Inflaţia a scăzut, dar mai mult decât estimările, finalul acestui an va consemna o inflaţie de 6-7%. Este adevărat că şi guvernul Ciolacu a forţat retailerii şi producătorii să tină preţurile în frâu.

3. Dobânzile la lei s-au stabilizat şi vor scădea. – Asa s-a întâmplat. ROBOR-ul a scăzut la 6,2%, IRCC-ul nu a crescut peste 6%, iar BNR, după creşterea de la începutul anului a dobânzii de referinţă la 7%, nu a mai operar nicio altă modificare.

4. Cursul leu/euro va rămâne stabil. – Cursul valutar a rămas stabil, creşterea fiind de numai 0,5%. BNR s-a luptat să nu scadă cursul leu/euro la ce intrări de valută au fost, în special din parte investitoriilor străini de portofoliu, care au cumpărat titluri de stat româneşti, care oferă în continuare o dobândă mare. Pentru a finanţa deficitul bugetar în creştere Ministerul Finanţelor trebuie să ofere dobânzi mai mari la vânzarea titlurilor de stat.

5. Băncile vor avea un an dificil. – Nu ştiu dacă băncile au avut un an dificil având în vedere că vor raporta un profit istoric, ci mai degrabă complicat prin reducerea cererii de credite – nu au mai avut alternativa acordării de credite în euro ca în 2022, pentru că şi aici creditele au crescut companiile încep să aiba dificultăţi în încasarea facturilor, mai ales cele care au contracte cu statul, consumul a scăzut, ceea ce impactează finanţele multor companii, în special cele românesti. A mai venit şi taxa bancară.

6. Companiile româneşti mici şi mijlocii vor avea o viaţă grea. - Au o viaţă din ce în ce mai grea pentru că economia scade, toata lumea îşi protejează banii, finanţarea bancară este scumpă, plus că nu se gasesc alte surse de finanţare.

7. Preturile la energie – gaze şi energie electrică - se vor stabiliza, dar în sus – Aşa s-a întâmplat, dar acest lucru nu încălzeşte foarte mult economia şi firmele . Guvernul a plafonat preţurile la energie şi gaze, dar factura de câteva miliarde de euro se regăseşte în deficitul bugetar şi într-un final în creşterea fiscalităţii.

8. Proiectul de gaze din Marea Neagra se îndreaptă către un conflict între statul român şi OMV. Nu s-a întâmplat acest lucru, ci dimpotrivă proiectul din Marea Neagră, care implică investiţii de peste 4 miliarde de euro pe care trebuie să le realizeze Petrom şi Romgaz, a primit undă verde. Celălalt proiect de gaze din Marea Neagra- Black Sea Oil &Gas nu şi-a găsit un alt cumpărător aşa că fondul de investiţii Carlyle a rămas în proiect.

9. Piaţa muncii şi a salariilor va continua să fie tensionată. – Este tensionată, dar pare că s-a mai răcit. Companiile nu forţează noi angajări pentru că economia scade, ceea ce a dus şi la încetinirea creşterii salariilor.

10. Piaţa de IT începe să simtă puţin restructurările care vin din America. – Această previziune s-a adeverit şi, mai mult decât atât, scoaterea facilităţii fiscale din IT a adus o presiune suplimentară pe aceasta piaţă. Salariile în IT nu au mai crescut ca în anii precedenţi, companiile au făcut şi mai puţine angajări, proiectele s-au redus şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă la anul. Pentru că PNNR-ul nu s-a deblocat, celebrul proces de digitalizare al administraţiei şi al mediului de business este în stand-by.

11. Piaţa imobliară va rămâne în continuare blocată. – Este blocată, tranzacţile au scăzut cu o treime, dar preţurile nu scad, dar nici nu cresc. Blocajul autorizaţiilor din Bucureşti se menţine în continuare.

12. E-commerce-ul şi piaţa de logistică încep să îşi tempereze creşterea – Această previziune s-a adeverit, e-commerce-ul are o creştere mult mai redusă, chiar şi decât aşteptările de numai o cifră 4-5%, iar acest lucru afectează şi piaţa de logistică.

13. Bursa – a avut un an foarte bun, indicele bursier BET a crescut cu aproape 30%, principalele acţiuni şi-au revenit după scăderea din 2022.

14. Listarea Hidroelectrica la Bursă – S-a întâmplat şi a fost un succes foarte mare, peste aşteptări, punând România şi Bursa de la Bucureşti în fruntea pieţelor anului 2023. Listarea Hidroelectrica cu succes la Bursă a atras noi nume de investitori, atât din străinătate, cât şi din zona de retail.

15. Piaţa de fuziuni şi achiziţii va rămâne destul de blocată – Nu prea s-a întâmplat, au fost câteva tranzacţii mari, începand cu preluarea Profi de către Ahold/Mega Image – o tranzacţie de 1,3 miliarde de euro, o realizare foarte bună pentru România.

16. Dosarul Roşia Montana. – Dacă nu se va anunţa verdictul procesului de la Washington în următoarele două săptămâni, unde în joc sunt depăgubiri care pot varia de la 1 mliard de dolari la 4 miliade de dolari, sigur anul viitor vom vedea rezultatele acestui proces. Dacă România va pierde va fi un scandal foarte mare.

Pentru previziunile anului 2024 ne vedem în primele săptămâni din ianuarie.