"La fiecare rectificare bugetară (din 2014, n.r.) au fost amputări din zona de investiţii, ceea ce a afectat în final cifrele cu care sectorul închide activitatea. Este pentru prima oară când valoarea agregată coboară sub 9 miliarde euro, nivelul de 8,9 miliarde euro fiind, din evaluările noastre, minimul care se atinge după 2007. Asta arată că, din păcate, decidenţii politici nu au avut nici înţelepciunea, nici curajul, nici rezonabilitatea de a veni cu programe de investiţii pe care să şi le asume", a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Datele asociaţiei arată că piaţa construcţiilor a scăzut de la 15,7 miliarde euro la 9,33 miliarde euro în perioada 2007 - 2012, în anul următor fiind consemnată o creştere uşoară, până la 9,36 miliarde euro.

Printre factorii care au influenţat negativ performanţa industriei construcţiilor în 2014 se numără influenţa politică în alocarea proiectelor, recuperarea dificilă a creanţelor de către constructori, sincope în asigurarea finanţării lucrărilor, incapacitatea autorităţilor de a promova proiecte în parteneriat public-privat şi declinul sever al investiţiilor străine directe.

ARACO evidenţiază, ca elemente care au afectat evoluţia sectorului de profil, şi poziţiile "abuzive" ale unor entităţi achizitoare de stat în pregătirea licitaţiilor, alterarea mecanismelor de facturare din cauza plăţii anticipate a TVA, nefinalizarea de către ANRMAP a caietelor de sarcini standardizate pe tipuri de lucrări, toleranţa "complice" a multor entităţi achizitoare în ceea ce priveşte utilizarea unor operatori fără certificare a capabilităţii tehnice şi umane, precum şi continuarea "epidemiei" de insolvenţe/ falimente în rândul constructorilor.

Plosceanu spune că în acest an premisele sunt mai favorabile acestui sector decât în 2014 iar piaţa ar putea reveni pe plus, la peste 9 miliarde euro, în condiţiile în care bugetul aprobat de Parlament include sume "considerabile" pentru investiţii, dar punctează că este nevoie ca autorităţile să-şi asume implementarea proiectelor.

"Este un gripaj, generat poate de teama de anchetele pe care DNA le efectuează, dar în multe judeţe din ţară firmele ne spun că au probleme în derularea contractelor din cauza faptului că cei care trebuie să joace anumite roluri specifice nu le joacă: amână, nu au curajul să-şi asume decizii. (...) Încă nu simţim determinarea Guvernului de a-şi asuma riscurile pentru programul de investiţii pe care şi l-a asumat prin bugetul aprobat de Parlament", a mai spus reprezentantul ARACO.

Printre măsurile propuse de asociaţie pentru relansarea industriei se numără asumarea unui program de plată a creanţelor către constructori, comunicarea publică a programelor de investiţii şi a resurselor financiare disponibile, promovarea unui act normatic privind certificarea firmelor din construcţii, finalizarea Master Planului General de Transport, corectarea mai multor reglementări tehnice inadecvate, numirea de manageri profesionişti la principalele companii de stat şi atragerea de experţi tehnici neutri în comisiile de licitaţii.