Noile tehnologii pot aduce schimbări majore în ceea ce priveşte felul în care funcţionează oraşele. De la trenuri tip capsulă la transport electronic personalizat, marile centre urbane vor arăta complet diferit faţă de ce ştim în ziua de azi, scrie Financial Times.

Orice plan de organizare urbană vrea să evite situaţiile de trafic supraaglomerat, de autobuze care merg la viteza pietonilor şi care continuă să polueze un aer care este deja irespirabil.

Oraşele din toată lumea se mişcă tot mai încet pe măsură ce se dezvoltă. De exemplu, viteza medie de deplasare în centrul Londrei a scăzut de la 15 km/h în 2010 la 12 km/h în 2017. Viteza în zona centrală a Manhattan-ului a scăzut cu o cincime în ultimul deceniu, iar în Bogotá, Columbia, şoferii îşi petrec aproximativ 272 de ore în trafic în fiecare an.

Trend-ul tinde să se înrăutăţească pe măsură ce trec anii. În 2050, peste 66% din populaţia globului va trăi în mediul urban, majoritatea urmând să locuiască în mega-oraşe de peste 10 milioane de locuitori.

Până în prezet, autorităţile din toată lumea au încercat o combinaţie între descurajarea condusului şi încurajarea mersului pe jos şi a folosirii bicicletelor. În acest sens, Parisul a eliminat traficul de pe marginile Senei, în timp ce Barcelona a primit multă atenţie pe plan internaţional datorită planului de organizare a oraşului într-o serie de „superblocuri”, unde maşinilor le este interzis să acceseze anumite drumuri importante, străzile intermediare fiind transformate în parcuri şi locuri de joacă pentru copii.

În contextul de faţă, noile tehnologii ar putea aduce schimbări majore. Micromobilitatea, incluzând aici scuterele electrice şi bicicletele, poate fi o potenţială soluţie înspre un transport mai eficient, odată ce se vor ameneja piste speciale, bineînţeles.

Însă siguranţa pe care o aduc aceste tipuri de scutere pune autorităţile în situaţia în care s-ar gândi de două ori înainte să implementeze un plan de asemenea natură. În Suedia, scuterele electrice vor fi, cel mai probabil, interzise după ce un om a murit călătorind cu un astfel de vehicul în Helsingborg, iar în Statele Unite, peste 1.800 de oameni au fost răniţi în 2018 în urma folosirii unui scuter sau unei trotinete electrice. Într-una din ştirile de zilele trecute, aflam că noul Cod Rutier din România va impune o serie de reglementări în ceea ce priveşte trotinetele electrice în ideea de a oferi mai multă siguranţă cetăţenilor.

În mai multe oraşe din China, s-au construit piste supraterane pentru a spori micromobilitatea, punându-se în discuţie un plan conform căruia singura soluţie este construirea unei reţele întregi de drumuri suspendate.

Până în 2050, maşinile autonome ar trebui să devină o realitate bine consolidată. Maşinile de acest tip ar putea schimba felul în care sunt administrate oraşele şi ar putea elibera suprafeţe întinse de spaţiu, iar Intelegineţa Artificială ar putea să ofere o precizie milimetrică în trafic. Într-un scenariu ideal, oamenii se vor baza pe vehicule autonome şi nu vor mai avea nevoie de maşini personale.

Tehnologiile vor continua să inoveze traficul din mediul urban. Săptămâna trecută, Uber şi Hyundai băteau palma pentru construirea unor taxiuri zburătoare care ar putea să intre în circulaţie până în 2030. În Marsilia, se pun bazele unui sistem de trenuri de tip capsulă în care călătorii pot ajunge în doar 72 de secunde de la gara St. Charles la aeroportul Marignane. În condiţii normale de trafic, drumul ar dura circa 25 de minute, dar se poate întinde şi până la o oră.

Antreprenorul tech Elon Musk îşi imaginează un viitor în care toate oraşele mari ar implementa capsule de acest gen în sistemul public de transport din Statele Unite, însă are un drum lung de parcurs până să ajungă în acest punct.

Nu este nicio exagerare faptul că, în 2050, vom vedea în marile oraşe toate caracteristicile prezentate anterior, de vreme ce oportunităţile pe care le deschid noile tehnologii sunt nenumărate, calitatea vieţii în mediul urban urmând să fie îmbunătăţită în mod cert.