"Propunerile din noul Cod Fiscal, în care se regăsesc măsuri legate de scăderea accizelor la băuturi spirtoase şi la vinuri spumante sunt nişte măsuri reparatorii. În 2013 accizele la spirtoase au crescut cu 40%, iar acum le reducem cu 30%. Creşterea accizei la alcool a venit atunci ca o măsură compensatorie pentru reducerea TVA la pâine. În consecinţă, piaţa fiscalizată de băuturi spirtoase a scăzut după această măsură, în 2014, cu 20%", a declarat agenţiei MEDIAFAX Florin Rădulescu, preşedintele asociaţiei Spirits România.

El a amintit că acciza scade, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, de la 1.065 de euro, echivalent în lei, pe hectolitru de alcool pur, la 750 de euro. În Bulgaria, acciza este cea minimă admisă, respectiv 550 de euro.

Rădulescu estimează piaţa totală de băuturi spirtoase - import şi producţia internă - la aproximativ 165 de milioane de litri, din care 45 de milioane de litri este piaţa fiscalizată, care în bani înseamnă 180 de milioane de euro.

"Scăderea accizei la băuturi spirtoase are ca beneficiu încercarea de a reduce evaziunea fiscală. Există posibilitatea să mai scoatem la suprafaţă nişte litri din piaţa neagră. Această măsură ne va aduce şi o creştere a vânzărilor, deci o creştere a încasărilor la buget. Problema este că dacă vom aplica această măsură cu începere de la 1 ianuarie 2016, aşa cum s-a anunţat, va fi dezastruos pentru noi, pentru că ultimul trimestru reprezintă în jur de 35-40% din afacerea cu băuturi spirtoase din România. Dacă măsura o luăm de la 1 ianuarie, magazinele şi barurile nu se vor aproviziona în noiembrie şi decembrie, aşteptând să cumpere la preţurile noi din ianuarie. Practic, pierdem exact vârful de vânzări, iar după 1 ianuarie este oricum o relaxare la consumul de alcool în piaţă", a explicat Rădulescu.

Asociaţia cere astfel Ministerului Finanţelor reducerea accizei să fie operată de la 1 octombrie, pentru că altfel şi producătorii, şi bugetul, vor pierde bani.

"Astăzi depunem la Finanţe documentul prin care cerem ca reducerea accizei să se facă de la 1 octombrie. Am făcut un calcul şi am estimat că bugetul ar pierde din taxe în jur de 15 milioane de euro, dacă măsura se va lua de la 1 ianuarie şi nu de la 1 octombrie", a mai spus Florin Rădulescu.

Potrivit reprezentantului asociaţiei, preţurile după scăderea accizei s-ar putea reduce la 10% în cazul produselor premium, iar la băuturile ieftine, scăderea ar putea ajunge până la 15-18%.

"În România sunt mai scumpe spirtoasele decât în alte ţări din zonă, iar acciza a ajuns să fie mai mare decât în Italia sau Austria. Ce va face românul în decembrie, dacă acciza rămâne aşa? Se va duce la Metro la Ruse, de unde poate să-şi cumpere cu băutură cu acciză 550 de euro şi cu TVA de 20%. Deja există firme de distribuţie româneşti care iau de la Metro din Bulgaria şi aduc aici. Sigur că în bar trebuie să regăseşti băuturi cu timbru românesc, dar odată desprins timbrul de pe sticlă cine mai stă să verifice?", a mai spus Rădulescu.

Producătorii de spirtoase nu sunt singurii care solicită ca măsurile de relaxare fiscală să fie operate de la 1 ianuarie 2016.

Marii retaileri au cerut miercuri ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, ca reducerea la TVA să nu intre în vigoare în ianuarie, pentru că ar afecta lunile cu cele mai mare vânzări pentru ei, noiembrie şi decembrie, consumatorii aşteptând ieftinirile.

Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

Proiectul noului Cod Fiscal mai include reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.