"Consideram ca extinderea acordului cu sase luni este o veste buna pentru piata locala, intrucat ofera o garantie suplimentara de finantare pe durata perioadei electorale (aprilie-mai 2010)", a comentat Gyula Toth, analist al UniCredit din Viena, citat de Portfolio.hu. Cresterea increderii, ca efect al acestei finantari, ar putea permite Bancii Nationale a Ungariei sa mentina tendinta de relaxare prudenta a politicii monetare pe parcursul acestei perioade, ceea ce ar sustine piata obligatiunilor, a continuat Gyula Toth. La randul sau, Anna Zadornova de la Goldman Sachs Londra apreciaza ca restrictiile impuse de acordul cu FMI "vor preintampina orice derapaje fiscale ce ar putea avea legatura cu alegerile si vor extinde spatiul de manevra al bancii centrale in privinta reducerii dobanzii de politica monetara, ceea ce va reduce primele de risc pentru activele ungare".

Comentariile analistilor, formulate in jargonul specific, au in vedere in primul rand faptul ca actualul guvern nu intentioneaza sa traga urmatoarea transa din imprumutul FMI in valoare totala de 25,1 miliarde de dolari, transa prevazuta pentru aceasta luna. Ministrul de finante Peter Oszko a declarat deja ca economia ungara a depasit stadiul dependentei de banii de la FMI si ca isi poate asigura finantarea de pe pietele externe de capital. Referirea la perioada electorala sugereaza insa dificultatile cu care se poate confrunta actualul guvern la prezentarea in parlament a proiectului de buget pentru 2010, eveniment programat pentru luna noiembrie, in principal din cauza formatiunilor de opozitie, care s-ar putea impotrivi taierilor substantiale de cheltuieli prevazute in document.

Proiectul de buget pentru 2010 prevede venituri de circa 2,1 miliarde de dolari, sub nivelul anticipat pentru 2009, si impune reduceri de cheltuieli de peste 1 miliard de dolari autoritatilor centrale si circa 630 de milioane pentru autoritatile locale. Oszko a declarat ca nu are intentia sa conteste opinia bancii centrale, conform careia va fi nevoie ca guvernul sa declare ca intangibile rezerve in valoare de 0,2% din PIB pentru ca Ungaria sa se poata incadra in tinta de deficit de anul viitor.

Ca un argument in sprijinul unei eventuale opozitii fata de bugetul de austeritate pentru 2010, saptamana trecuta a fost publicat un studiu al Centrului pentru Cercetare in domeniul Politicilor Economice, cu sediul la Washington, care apreciaza ca sprijinul financiar al FMI pentru Ungaria, Letonia si Ucraina presupune conditii de ordin fiscal si monetar ce ar putea submina economiile acestor tari.

"FMI nu mai impune acum atat de multe conditii ca acum zece ani, insa conditiile pe care le cere acum sunt de natura sa afecteze redresarea economiilor respective", considera Mark Weisbrot, co-director al Centrului, printre membrii caruia se numara laureati Nobel ca Robert Solow si Joseph Stiglitz. Studiul sustine ca in toate cele trei tari, o reactie mai corecta la criza ar fi trebuit sa urmareasca in primul rand reducerea somajului si a costurilor aferente, stimularea productiei si evitarea instabilitatii politice care ar putea fi generata de criza. Sumele acordate de FMI celor trei tari reprezinta aproape jumatate din totalul creditelor stand-by angajate de institutia financiara pana la sfarsitul lunii iulie a acestui an.

Ministrul de finante ungar estimeaza pentru anul viitor o crestere economica negativa de doar 0,9% (care ar trebui sa fie urmata in 2011 de o crestere solida de cel putin 4%), un deficit bugetar de 3,8% din PIB si o inflatie medie de 4,1%. In trimestrul al doilea al anului curent, economia ungara a scazut cu 7,4%.