Procurorul general a spus, sâmbătă, la Alba Iulia, la o conferinţă pe tema noilor coduri la care participă peste 300 de magistraţi şi avocaţi, că românii pot fi mândri că au un sistem juridic la standard european.

”Noile instituţii aduse de noile coduri reprezintă un grad de modernitate aşa cum ne indică tematica seminarului nostru. Ne arată că noi ne aflăm la un standard european, ca un stat european în clubul select al Uniunii Europene. Şi vă spun că nu fac afirmaţii gratuite, am observat chiar zilele trecute, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care a fost în România a dat un interviu în care a arătat că sistemul juridic românesc e apreciat ca un model la nivel european. O luăm ca atare, această afirmaţie, că românii pot fi mândri că au un sistem juridic la nivel de standard înalt, european, dar noi ştim câte probleme sunt de finisat, şlefuit, armonizat în sistemul nostru juridic, câte texte trebuie aduse şi corectate conform exigenţelor deciziilor Curţii Constituţionale, câte probleme sunt de lămurit. Cu toate aceste probleme, să reţinem că avem un sistem juridic modern, de stat european, ceea ce reprezintă o încurajare pentru activitatea noastră viitoare”, a spus Augustin Lazăr.

Procurorul general al României a declarat sunt mulţi avocaţi şi magistraţi care critică noile coduri fiindcă ”este mult mai uşor să critici decât să observi părţile pozitive”.

”Aş dori să spun că am rămas impresionat de ideea de a analiza problematica noilor coduri, fiindcă este o problematică de foarte mare actualitate. Ştim foarte bine că mulţi colegi avocaţi, magistraţi, indiferent în ce poziţie procesuală îşi desfăşoară activitatea, critică noile coduri fiindcă este mult mai uşor să critici decât să observi părţile pozitive, părţile care evidenţiază modernitatea acestor coduri şi, sigur, când lucrezi ţi-ai dori să ai nişte legi făcute în aşa fel încât să nu-ţi ridice nicio problemă, nici măcar de constituţionalitate, cum se mai întâmplă”, a spus Lazăr.

Potrivit acestuia, România îşi doreşte să aibă coduri ideale, însă ceea ce se poate observa în Europa este că nu există foarte multe state care să fi avut curajul să introducă în sistemul lor juridic patru coduri dintr-o dată.

”Nu există foarte multe state care să fi avut curajul să introducă în sistemul lor juridic patru coduri dintr-o dată şi să se descurce cu ele şi la nişte standarde europene: să avem judecătorul de drepturi şi libertăţi în materie procesual penală, să avem judecătorul de cameră preliminară, să renunţăm la nişte instituţii cum au fost cel despre care foarte bine ne aducem aminte şi ne vine să zâmbim, despre actele premergătoare, nici măcar nu ne-am imagina acum cum să se facă acte în afara cadrului procesual penal şi cum s-ar respecta drepturile fundamentale – dreptul la apărare şi altele – în afara cadrului procesual penal. Iată cum, nişte instituţii care nu mai sunt de actualitate au fost eliminate. Sau prezentarea materialului de urmărire penală, prezentarea obligatorie. Bun, ca instituţie, nu mai este necesară, dar obiceiul, tradiţia, conduita procesuală, conduita investigativă de a chema omul şi de a-i pune în vedere probele. Mă gândesc că este o chestiune de bun simţ la sfârşitul urmăririi penale şi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale celui în cauză şi pentru convingerea noastră intimă ca magistraţi care am vrea să sesizăm instanţa cu o cauză în care trebuie să avem convingerea că lucrurile sunt aşa cum le prezentăm noi şi nu altfel şi cum ne putem da seama altfel decât punându-i în faţă omului în faţă probele şi întrebându-l despre ele”, a afirmat procurorul general.

Baroul Alba, în colaborare cu Baroul Hunedoara, Curtea de Apel Alba Iulia şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia organizează, sâmbătă, la Alba Iulia, conferinţa cu tema ”Noile coduri – între tradiţie şi modernism, pe tărâmul principiilor fundamentale – controverse în aplicaţiile practice”.