♦ Consiliul JAI (miniştrii de justiţie şi afaceri interne din UE) va decide astăzi,  prin vot, dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor fi admise în spaţiul Schengen (spaţiul fără frontiere al UE) ♦ În cazul României, singura opoziţie vine, surprinzător, din partea Austriei.

Austria susţine că ar fi sufocată de imigranţi care sosesc în inima Europei pe „ruta balcanică” prin România şi Bulgaria. Premierul austriac Karl Nehammer spune „nu” aderării României şi a Bulgariei, din acest motiv. Doar că nici geografia şi nici datele statistice nu arată cum de România poate deveni o „rută” pentru imigranţii din India şi nu Serbia care-i primeşte pe indieni în ţară, fără viză, drept mulţumire că India nu recunoaşte independenţa Kosovo. Şi, spun austriecii: zeci de mii de imigranţi care sosesc în Austria nu sunt înregistraţi în prima ţară în care au intrat în UE, cum ar trebui. România nu are nicio treabă cu asta pentru că, chiar de-ar fi „ţară de tranzit”, nu este prima ţară de intrare în spaţiul UE pentru că imigranţii nu sosesc în Uniune prin Marea Neagră. Austria nu spune însă niciun cuvânt că Ungaria pur şi simplu nu-i înregistrează pe imigranţi, deşi este frontieră Schengen.

Datele Frontex (poliţia europeană de frontieră - n. red.) confirmă că România nu se află pe fluxurile de migraţie care să genereze temeri, spune premierul român Nicolae Ciucă.

„Practic nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment. Înţelegem că problema migraţiei este sensibilă în multe state membre, dar blocarea aderării României nu va aduce răspunsurile dorite de Austria, dimpotrivă aderarea României va face spaţiul Schengen şi mai sigur”.

Toţi ceilalţi văd o reacţie politică în această poziţie bizară a Austriei. Nimeni nu a ştiut de opoziţia Austriei faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen până acum câteva săptămâni. Şi vorbim de o ţară cu care România are relaţii economice strânse şi nu a avut până acum dispute, nici politice, nici economice. Explicaţia este una de politică internă, spune deputatul european Siegfrid Mureşan. Austria are alegeri regionale în curând. Partidul Popular (OVP) al premierului guvernează alături de două partide mai mici, extremiste, care sunt categoric împotriva imigranţilor, iar populaţia este de partea lor.

În sondajele pentru alegerile ce vin, OVP este abia pe locul al treilea. De aceea premierul şi ministrul lui de interne au intrat în siajul partidelor populiste.

Austria este singura ţară din UE care se opune admiterii României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, se opune şi Olanda. Se va vedea astăzi la vot ce va fi. Toţi ceilalţi membri ai UE, cu excepţia Austriei, sunt favorabili aderării României.

Austria este într-o poziţie neconfortabilă. Dacă va respinge aderarea României, va fi calul de bătaie al populiştilor români pentru multă vreme. România a depăşit de mult stadiul de călător fraudulos prin vămi, cerşind un blid de mâncare sau „mâncând lebede” la Viena. Proiectul de buget pentru 2023 estimează un PIB de peste 300 de miliarde de euro. 400.000 de români merg anual în vacanţe în Austria şi lasă, în fiecare an, acolo 250 de milioane de euro.

În plus. Austria va rămâne cu obrazul pătat pentru că are afaceri solide în România – 20 de miliarde de euro şi o marjă de profit de 7% în 2021. Unde mai găseşti aşa chilipir?

De ce nu au făcut bancherii / antreprenorii austriaici prezenţi în România demersuri pe lângă guvernul lor pentru a arăta această faţă a relaţiilor Viena-Bucureşti? Olanda, care s-a opus ani de zile aderării României la Schengen, a renunţat la această opoziţie. Dar membrii Camerei de comerţ româno-olandeză au spus publică că opoziţia Olandei dăunează afacerilor ambelor părţi.

„Nu am luat legătura cu oamenii de afaceri din Austria în privinţa Schengen pentru că nu am ştiut de opoziţia Austriei. A fost o imensă surpriză”, spune deputatul european Siegfrid Mureşan.

Daniel Buda, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European: "România merită să între în spaţiul Schengen, pentru că îndeplineşte toate condiţiile tehnice din punctul de vedere al garantării statului de drept. Nu există niciun motiv ca România să fie în afara spaţiului Schengen. România nu este responsabilă pentru faptul că Austria are în acest moment o problemă internă cu migraţia. Dimpotrivă, România este parte a soluţiilor, ci nu a problemelor. Bătălia pentru Schengen încă se duce şi sunt convins că România va intra în zona Schengen, pentru că nu putem discuta de Uniunea Europeană puternică cu România ţinuta în afara spaţiului Schengen.”