Aveţi probleme cu delegarea sarcinilor?
Atunci când sunt întrebaţi care au fost cele mai mari greşeli pe care le-au făcut la începutul carierei, aproape că nu există manager care să nu admită faptul că lipsa delegării a fost una dintre acestea.
Atunci când sunt întrebaţi care au fost cele mai mari greşeli pe care le-au făcut la începutul carierei, aproape că nu există manager care să nu admită faptul că lipsa delegării a fost una dintre acestea.
„Mi-am dat seama că vreau să rezolv singur toate sarcinile şi ajungeam să muncesc până noaptea la 2 – 3, iar adesea trimiteam mailuri şi în weekend. Nu credeam că ceilalţi pot face lucrurile la fel de bine ca mine, însă încet-încet mi-am dat seama că nu o să reuşesc să duc mai departe businessul dacă o ţin în ritmul acesta şi am început să deleg. A fost cea mai înţeleaptă decizie de până acum“, spune un tânăr manager care deţine o companie cu activităţi în domeniul IT.
Lipsa de delegare este o problemă care poate afecta mediul de lucru nu doar în rândul celor care sunt supraîncărcaţi (pentru că nu au încredere în abilităţile colegilor sau ale subalternilor), ci şi în rândul celor care au un grad scăzut de încărcare al activităţii de la locul de muncă.
„Fără delegare, nu ai timp să te ocupi de strategie, ceea ce trebuie să facă un manager, în principal. Te pierzi în lucruri mărunte, care îţi ocupă tot timpul. Şi sunt manageri care nu au încredere în oameni, nu vor deloc să lase lucrurile din mână, iar acest lucru mi se pare un semn de nesiguranţă şi neîncredere în propriile forţe. Am lucrat cu astfel de oameni şi e foarte greu. Se chinuie pe ei şi îi chinuie şi pe alţii. Neîncrederea e obositoare, şi chiar dacă se pot găsi justificări (episoade din trecut în care încrederea a fost înşelată) este neproductivă“, spune Mihai, manager într-o bancă locală.
Astfel, dacă cei care nu vor să delege sunt mai nervoşi şi agitaţi, dar şi cu o putere de concentrare mai scăzută asupra a ceea ce se întâmplă în jur din cauza responsabilităţilor multe, cei care nu au un grad de încărcare al muncii atât de mare încep să se plictisească, devin frustraţi la locul de muncă la care altădată erau performeri şi ajung într-un final să îşi schimbe jobul. Riscul cu care se confruntă o organizaţie aflată în această situaţie este ca, în final, să piardă angajaţii performanţi, unul care este suprasolicitat şi care va ceda mai devreme sau mai târziu şi unul care va părăsi compania pentru că se plictiseşte şi nu mai găseşte niciun fel de provocare la locul de muncă.
„Probabil sunt şi situaţii în care managerii nu lasă din mână nimic pentru că îşi dau seama că subordonaţii lor nu sunt suficient de pregătiţi ca să rezolve acele probleme. Dar în acest caz este responsabilitatea lor fie să îi aducă la nivelul la care să poată îndeplini cu succes sarcinile, fie să îi înlocuiască cu alţii care sunt competenţi“, adaugă Mihai. El adaugă că, la primul său interviu cu un CEO de bancă, acesta era foarte relaxat, iar într-o discuţie care a durat două ore Mihai a fost rugat să îi pună ce întrebări doreşte CEO-ului. Acesta l-a întrebat cum face faţă volumului de muncă pe care funcţia sa îl presupune, iar răspunsul nu a întârziat să apară: „Deleg foarte mult. Nu se poate altfel. Trebuie să am încredere în oameni, altfel nu voi putea să îmi fac treaba cum trebuie“, a spus CEO-ul băncii.
V-aţi confruntat cu problema lipsei de delegare în organizaţia dvs.? Ce lecţii aţi învăţat în urma acestei experienţe?
Aşteptăm opiniile şi comentariile dvs. la adelina.mihai@zf.ro, www.zf.ro/profesii sau pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro