„Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, ​partener în cadrul Filip & Company specializat în practica de Finanţe - Bănci.

Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. În rândul proiectelor în care a fost implicată se numără asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

Referindu-se la profesia sa, Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care avocaţii sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.

Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict juridice, printre care abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi cele care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

Fintech şi Blockchain în avocatura de business

Din rolul pe care îl are, Alexandra Manciulea observă şi modul în care tehnologiile disruptive influenţează domeniul financiar-bancar, dar şi modul în care schimbă piaţa avocaturii de business. Ea a observat că, odată cu deschiderea pieţei către noi jucători, în special către cei din zona de fintech, s-a confruntat cu cerinţe din partea clienţilor de a analiza în ce măsură modelul lor de business inovator – uneori implementat cu succes în alte jurisdicţii – este compatibil cu legislaţia noastră. Prin corelare, a observat şi situaţii în care jucători locali au implementat cu succes un astfel de model de business inovator în România, având interesul să îl implementeze în mod similar şi în alte jurisdicţii.

Una din provocările la nivel juridic ţine de încadrarea corespunzătoare a activităţilor desfăşurate de aceste fintech-uri în activităţi reglementate şi care necesită autorizare şi, respectiv, în activităţi nereglementate, care nu necesită autorizare, fiind eventual auxiliare unei activităţi reglementate. Astfel, din rândul „dilemelor” din perspectivă juridică, menţionează analizele cu privire la măsura în care anumite contracte sau procese de cunoaştere a clienţilor realizate în mod tradiţional prin interacţiune faţă în faţă între părţi se pot încheia sau realiza prin platforme online şi mijloace de identificare la distanţă, cum ar fi semnătura biometrică sau recunoaşterea facială. Alte provocări sunt determinate de implementarea cu întârziere a legislaţiei europene în România, exemplele cele mai recente în acest sens fiind directiva UE AML 4 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi directiva UE PSD 2 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, ambele implementate doar de curând în România.

Spre exemplu, directiva AML 4 reglementează şi posibilitatea de a folosi mijloace electronice pentru a verifica identitatea clienţilor, or o astfel de posibilitate poate fi esenţială pentru businessuri din zona fintech. De asemenea, directiva PSD 2, recent implementată în România, are potenţialul de a genera o adevărată revoluţie în domeniul plăţilor, observă Manciulea. Acest lucru se poate realiza, explică ea, prin acordarea către noi jucători a posibilităţii de a accesa această piaţă în moduri care anterior nu erau disponibile. Spre exemplu, companii din zona de fintech, (big)tech, dar şi comercianţii se pot autoriza ca prestatori de servicii de iniţiere a plăţilor clienţilor sau ca prestatori de servicii de informare cu privire la conturi, băncile având obligaţia de a le furniza accesul la infrastructura lor de plăţi. Astfel, plăţile se vor realiza direct pe baza accesului acordat prestatorilor de servicii de iniţiere a plăţilor în contul clientului (cu acordul clientului) şi fără a apela la intermediari. De asemenea, apelând la prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi, clientul va putea avea acces la informaţie agregată cu privire la toate conturile sale, indiferent de banca la care sunt deţinute. În plus, cerinţele de securitate privind plăţile sunt sporite ca urmare a implementării acestei directive, protecţia clienţilor fiind îmbunătăţită din această perspectivă. „Importanţa PSD 2 este critică, directiva fiind justificată de autorităţile europene ca necesară şi pentru a aduce reglementarea din domeniul plăţilor electronice la nivelul tehnologic actual”, subliniază Manciulea.

Spune că echipa cu care lucrează a fost implicată de-a lungul timpului într-o serie de proiecte care, sub o formă sau alta, au inclus tehnologii noi şi emergente, iar de anul trecut au creat noi arii de practică în cadrul companiei. „În ultimii ani, investiţiile în fintech la nivel mondial au crescut enorm. Anticipăm că sectorul îşi va continua expansiunea şi va reprezenta un instrument eficient pentru incluziune financiară, care poate asigura servicii financiare de calitate pentru clienţii care nu ar fi avut acces la acestea în trecut. Totodată, va permite fluxurile financiare transfrontaliere şi infrastructura asociată, prin canale de investiţii şi creditare alternativă”, observă Manciulea. Totodată, subliniază ea, este o certitudine şi faptul că tot mai multe bănci tradiţionale investesc în inovaţie financiară şi au creat divizii destinate inovaţiei şi digitalizării în cadrul organizaţiilor lor. „La nivel global, unele dintre acestea au achiziţionat fintech-uri sau au format parteneriate cu companii fintech în vederea furnizării de servicii specializate pentru clienţii lor”, adaugă Manciulea. Ea observă că, dezvoltarea sectorului este sprijinită şi la nivel european, în contextul în care există o preocupare constantă legată de existenţa unui cadru de reglementare adecvat şi suficient care să răspundă dinamicii rapide acestui sector. „Mai multe autorităţi de reglementare şi supraveghere au lansat iniţiative de promovare a dezvoltării sectorului fintech, asigurând totodată siguranţa şi soliditatea sistemului financiar.”

În ceea ce priveşte companiile techfin, respectiv acele companii de tehnologie care includ în activitatea lor şi furnizarea de servicii financiare, rolul lor în furnizarea acestora este în creştere la nivel mondial sau, în unele ţări din Asia, chiar esenţial, motiv pentru care se aşteaptă ca acesta să afecteze tot mai mult şi piaţa locală. „Transformarea digitală nu mai este deja opţională în sectorul financiar. Este răspunsul critic şi necesar pentru a satisface aşteptările crescânde ale clienţilor pentru a livra experienţe individualizate la scară largă şi pentru a funcţiona la viteza de schimbare a pieţei.”

În acest context, şi tranzacţiile care se vor realiza în viitor vor integra în mod curent noile tehnologii şi în activitatea de asistenţă juridică, de la realizarea activităţii de due diligence prin utilizarea roboticii şi a inteligenţei artificiale până la semnarea la distanţă a contractelor. Totuşi, crede Alexandra Manciulea, „factorul uman va rămâne relevant în analizarea problemelor juridice complexe, în găsirea unor soluţii creative şi, în general, în cadrul acelor etape din proces în care va avea capacitatea de a genera valoare adăugată”. De asemenea, se aşteaptă ca, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, interacţiunea între părţi în accesarea serviciilor financiare şi, mai ales, în sectorul plăţilor să fie atât de mult simplificată, până la folosirea exclusivă a propriei identităţi, respectiv a datelor noastre biometrice, pentru accesarea/realizarea acestora, fără a mai fi necesar să apelăm la acte de identitate, carduri sau e-wallet.