Inainte de spectaculosul anunt al demisiei guvernului, lumea politica de la Bucuresti a fost gata sa dea in clocot saptamana trecuta, din cauza unui eurodeputat austriac. Othmar Karas, deputat crestin-democrat, a cerut amanarea primirii in Parlamentul European a observatorilor romani si bulgari. Cererea sa a fost sustinuta de alti 36 de colegi de grup politic din Austria si Germania. Motivul: n-are rost sa-i primim pana la incheierea proceselor de ratificare a Tratatului de aderare. Ce sa facem cu ei atata vreme? E suficient sa vina cu un an inainte de aderare, a spus Karas. O discutie asemanatoare avusese loc si in luna aprilie (teoretic, observatorii romani si bulgari ar fi urmat sa vina imediat dupa semnarea Tratatului de aderare). 

 Primii care au reactionat au fost deputati ai Partidului Socialist European, care s-au aratat indignati si au depus o motiune de respingere a propunerii Karas. Gestul a fost imediat anuntat la Bucuresti de liderii PSD, care au sustinut ca doar ei sunt cei care au relatii bune in PE si ca PD, care a parasit Internationala Socialista, e lipsit de credibilitate si de aceea deputati ai PPE ar avea initiative anti-Romania.  Este un demers individual, a afirmat liderul PD Emil Boc, si nu va avea sustinere in PE. 

La randul lor, liberalii au regretat gestul lui Karas si au tinut sa precizeze ca partenerii lor din Partidul Liberal Democrat si Reformist sunt singurii care au sustinut, intotdeauna, aderarea Romaniei la termen. In final, votul eurodeputatilor a respins categoric motiunea Karas, lucru salutat inclusiv de liderul PPE, Hans-Gert Poettering. In acest fel, competitia de la Bucuresti pe tema "ba ai nostri sunt mai buni" s-a dovedit cel putin inocenta, eufemistic vorbind. Partea proasta, pentru cei 35 de observatori romani, este aceea ca unii dintre ei ar putea ajunge la toamna in Parlamentul European, dar nu si in cel de la Bucuresti. Din cauza anticipatelor.