Fara a se lansa in epitete stralucitoare, dar vorbind cu pasiune, Ilie Carabulea spune ca din punctul de vedere al acoperirii teritoriale, Banca Comerciala Carpatica, la care este actionar majoritar, sta "confortabil". In planul pentru acest an mai sunt de bifat inca 10 unitati noi, iar dupa acest sprint, faza de extindere poate fi considerata incheiata, sustine Carabulea.

Odata aceasta faza depasita, urmeaza una si mai grea, cea a consolidarii, absolut necesara pentru o banca mica romaneasca aflata cu mai putin de 1% cota de piata in lupta cu un sistem bancar dominat de nume grele internationale. In discutia cu BUSINESS Magazin, omul de afaceri sibian mentioneaza problema fortei de munca printre punctele nevralgice asupra carora trebuie lucrat pentru a face banca mai eficienta. Nemultumirea lui tine, pe de o parte, de "neputinta angajatilor de a gasi solutii pentru sarcinile de serviciu pe care le primesc", iar pe de alta parte de dorinta acestora de a avea un loc de munca "mai linistit".

Carpatica intra, in acest fel, in liga altor jucatori ce, intr-o forma sau alta, au trecut deja prin consolidari, eficientizari sau restructurari de personal. Libra Bank, o alta banca de talie mica, a trecut anul acesta printr-o perioada de consolidare, dupa ce in 2005 a investit in expansiune si adoptarea unei noi imagini. La capitolul personal, Bancpost a bifat un proces de restructurare, ce a costat banca peste 12 milioane de euro. La fel de adevarat insa, cea mai mare parte a bancilor sunt inca intr-o faza de expansiune, atat in privinta retelelor cat si a portofoliilor de produse. 

Concurenta unor jucatori ce au in spate nume mari straine - si, pe masura, surse de finantare cu care acestia isi pot creste afacerea - este un alt aspect adus in discutie de omul de afaceri. Pentru a compensa imprumuturile in conditii preferentiale de care competitorii sai beneficiaza de la bancile-mama, Banca Carpatica atrage surse de finantare atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa. La finele saptamanii trecute, spre exemplu, banca a contractat un imprumut de 10 milioane de euro de la Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BSTDB), pe o perioada de patru ani, destinat creditarii intreprinderilor mici si mijlocii.

In plus, banca mai dispune si de o finantare de circa 20 de milioane de dolari de la Banca Mondiala pentru o perioada de 15 ani, iar in timp s-a mai imprumutat si de la alte institutii internationale, cum ar fi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KFW). Tot pentru a-si finanta dezvoltarea, banca a vandut pe piata de capital, la jumatatea anului, obligatiuni cu scadenta la trei luni (scadenta primului cupon fiind pe 27 noiembrie) in valoare de 10,3 milioane de euro. Carpatica este, pe de alta parte, una dintre bancile ce a ridicat si dobanzile la depozite mult peste media pietei (peste 8% la depozitele in lei pe trei luni) pentru a-si acoperi, si pe aceasta cale, necesarul de fonduri pentru creditare.

Intr-o a doua operatiune de finantare de pe piata de capital, dupa emisiunea de obligatiuni din iunie, Carpatica vrea sa stranga in prima luna a anului viitor de la actionari alte 10 milioane de euro, printr-o majorare de capital. Actiunile bancii sunt listate la Bursa, insa in ultima perioada lichiditatea a fost redusa. La un pret de 0,595 lei/actiune (cat era la jumatatea saptamanii trecute), capitalizarea bursiera a bancii este de 688,6 milioane de lei (197,3 milioane de euro).

Decizia privind aceasta majorare de capital, aprobata in urma cu doua saptamani, nu a venit neaparat pentru ca ar fi fost "o necesitate stringenta, ci mai degraba pentru a dovedi ca banca e viabila". Viabilitate pe care el spune ca o dovedesc marjele de profit "multumitoare", chiar daca, asemenea tuturor bancilor ce au apasat anul acesta pedala extinderii, si bancherii din Sibiu au simtit costurile in bilant. "Dezvoltarea noastra s-a produs cu costuri mari", spune el, referindu-se la faptul ca banca a ajuns a sasea din tara ca marime a retelei de sucursale. Activele Carpatica au crescut la nivelul lunii septembrie cu 41% fata de decembrie 2005, ajungand la 1,3 miliarde de lei (371 de milioane de euro).

In privinta rezultatelor financiare, dupa primele noua luni ale anului, banca a obtinut un profit net de 16,1 milioane de lei (4,6 milioane de euro), cu 24,4% mai mare fata de luna septembrie 2005. In aceeasi perioada a anului trecut, ritmul de crestere era de peste 33% fata de primele trei semestre din 2004.

Una peste alta, Ilie Carabulea se declara multumit, avand in vedere mai ales ca investitorii sa nu se opreasca din curtat micuta banca sibiana. Iar astfel de oferte apar tot mai insistent pe masa omului de afaceri. "Acum sunt presat de un fond de investitii englez", afirma Carabulea. Zice insa ca nu vrea sa vanda banca, asa cum de altfel sustine ca nu e dispus sa se desparta de nici una dintre afacerile sale, dezvoltate in transporturi (holdingul Atlassib), asigurari, curierat sau afaceri hoteliere. "Nici acum si nici mai tarziu."