Spre disperarea pieţelor, noul şef al miniştrilor de finanţe din zona euro olandezul Jeroen Dijssel­bloem a sugerat că programul de salvare a Ciprului care cuprinde lichidarea uneia dintre cele mai mari bănci cipriote şi confiscarea unei părţi de până la 40% din depozitele mari ar trebui considerat un model pentru restul acţiunilor de salvare din zona euro. Sugestia nu a fost explicită, iar Dijssel­bloem a revenit asupra ideii, dar reacţiile de până acum ale liderilor europeni în faţa crizei arată că orice avertisment, oricât ar fi de ambiguu, trebuie luat în serios. Ca şi în cazul Greciei, în salvarea Ciprului zona euro a încălcat tabuuri, dar de data aceasta unele mai sensibile, iar analiştii se grăbesc să anunţe că teama de Europa împinge inves­titorii spre băncile americane. „Căutăm un mod de a plasa riscurile acolo unde au fost luate. Băncile ar trebui să se asigure că pot fi lichidate când au probleme. Apoi, ar trebui să fie posibil ca deţinătorii de obligaţiuni şi acţiuni să fie obligaţi să contribuie la salvare. Astfel mer­gem mai departe. Şi abia apoi, poate, s-ar putea ajunge la contribuţia guvernului. Această ordine a fost inversată în ultimii ani“, a afirmat Dijsselbloem, de asemenea, ministru de finanţe al Olandei, într-un program televizat.

Toate stirile sunt pe zf.ro