Ce au in comun modernizarea firmelor din industria alimentara, dezvoltarea retelelor de retail si cea a sectorului imobiliar? Frigul. Mai precis, pe producatorii de echipamente frigorifice, pentru care se anunta vremuri fierbinti.

Dezvoltarea pietei de echipamente frigorifice a demarat greu. Imediat dupa decembrie 1989, fabricile mai mult se inchideau decat sa se modernizeze. Inclusiv producatorii autohtoni de echipamente sau subansamble pentru tehnica frigului.

Revenirea pietei a inceput sa se simta abia dupa intrarea pe piata romaneasca a retailerilor straini. Pe de o parte, comerciantii aveau nevoie de echipamente frigorifice pentru magazine. Chiar daca erau importate, acestea erau, in general, furnizate de companiile romanesti. Pe de alta parte, pe masura ce si-au dezvoltat afacerile, retailerii s-au aratat tot mai interesati de produsele autohtone. 

Astfel ca producatorii alimentari romani au inceput sa-si modernizeze instalatiile, pentru a respecta standardele cerute de consortiile straine. De-aici o alta sursa de venituri pentru companiile din industria frigului. Mai mult, o data cu retailerii, au venit in Romania si alte companii, furnizoare traditionale pentru lanturi ca Metro, Selgros sau Carrefour, care si-au deschis aici capacitati de productie.

Un puternic imbold a venit si din partea investitorilor imobiliari. Fie ca era vorba de centre de afaceri, complexuri comerciale sau locuinte, toate aceste imobile au fost dotate cu instalatii de climatizare. La nivelul anului 2004, piata echipamentelor frigorifice si a aerului conditionat a ajuns la circa 150 de milioane de euro, potrivit lui Nicolae Bara, actionar majoritar al firmei Frigotehnica. Insa boom-ul de-abia de acum incepe. In numai doi ani, companiile din industria alimentara trebuie sa respecte standardele de productie din cadrul UE sau vor disparea de pe piata. Astfel ca, desi mizeaza pe aparitia unor noi investitori straini, firmele din sectorul frigului considera ca afacerile cele mai interesante vor fi investitiile in modernizarea facilitatilor detinute de firmele din industria alimentara. "Comenzile nu vor veni neaparat din constructia unor fabrici noi, cat din modernizarea celor existente", explica Razvan Voicu, project manager in cadrul York Romania.  Firma este divizia autohtona a grupului York, unul dintre cei mai mari producatori de instalatii frigorifice, incalzire sau aer conditionat din lume, si a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 14,5 milioane de dolari.

Pe de alta parte, producatorii de echipamente frigorifice considera ca un motor important de crestere va ramane si expansiunea retailului modern. Dupa doi-trei ani de expansiune constanta, anul acesta va fi un varf al deschiderii de supermarketuri, hipermarketuri, discountere sau magazine cash and carry. 

Pe langa jucatorii deja prezenti pe piata, in 2005 e asteptata intrarea unor grupuri mari din comertul international, precum Kaufland sau Tengelmann. De asemenea, jucatorii locali - precum Artima sau Univers’All - nu au de gand sa stea "cu mainile in san", ci isi vor continua, la randul lor, expansiunea. In sfarsit, apropierea aderarii la structurile europene a determinat din ce in ce mai multi giganti ai industriei alimentare mondiale, cum ar fi Smithfield sau Cargill, sa puna Romania pe harta lor. Iar planurile de investitie ale acestor consortii sunt pe placul frigotehnistilor autohtoni.

"Piata frigului este o industrie de viitor pentru ca nimic din industria alimentara nu se poate face fara frig, de la producatori pana la comercianti", considera Anghel Cazacu, presedinte al Consiliului de Administratie al grupului Midal, cu o cifra de afaceri de aproape opt milioane de euro in 2004. Un argument suplimentar: componentele de frig ar trebui "sa inghita" un sfert din volumul finantarilor SAPARD pentru industria alimentara, adica 40-50 de milioane de euro. 

O urmare a exploziei din ultimii ani este si faptul ca firmele autohtone incep productia de echipamente. De fapt, companiile din industria frigului din Romania nu sunt propriu-zis producatoare, ele ocupandu-se de proiectarea si asamblarea instalatiilor de refrigerare, folosind componente importate.

Dar lucrurile incep sa se schimbe. Frigotehnica a inceput deja productia de usi frigorifice, in parteneriat cu compania italiana MTH. Midal desfasoara in prezent o investitie ampla care presupune atat constructia unui nou sediu, cat si a unor facilitati de productie. "Constructia va include si o capacitate de imbuteliere de agenti frigorifici, precum si alte spatii de productie - in care, pentru inceput, vom face asamblare de instalatii, agregate, centrale si mobilier frigorific", afirma Cazacu.

O alta piata in mare "voga" este cea imobiliara. Este o alta sursa importanta de venituri pentru actorii din domeniul frigului, din moment ce, practic, nu se mai construieste nici o cladire fara instalatie de climatizare. 

"In urmatorii ani se asteapta investitii foarte mari pe piata imobiliara, estimate la cinci miliarde de euro. Aerul conditionat va creste puternic, pe fondul acestei dezvoltari", crede patronul Frigotehnica. De altfel, Bara mizeaza pe o crestere cu 40% in acest an a cifrei de afaceri a companiei, pana la 30 de milioane de euro.

Tehnic vorbind, in sfera frigului se inscriu doar instalatiile de refrigerare. Tot ce inseamna incalzire, filtrare, control al umiditatii etc. intra in sfera aerului conditionat. Insa, de multe ori, un proiect presupune instalatii de ambele tipuri, astfel ca firmele din domeniu se ocupa atat de frig propriu-zis, cat si de aer conditionat, iar delimitarea intre cele doua ramuri este foarte greu de facut. De altfel si valoarea estimata a pietii se refera la totalul vanzarilor de frig si aer conditionat. Iar valoarea actuala va continua sa creasca. "Dupa 2007, cresterile probabil ca nu vor mai fi la fel de mari ca pana atunci, dar progresul tehnologic va impune in continuare schimbarea instalatiilor", crede reprezentantul Midal. 

Nicolae Bara este de parere ca tendinta de crestere va continua mai multi ani dupa aderare, insa se fereste sa avanseze valori. "Va aparea un proces de stabilizare al pietei, dar nu se poate spune inca la ce nivel, probabil ca va fi totusi mai ridicat decat in prezent". Cert este doar faptul ca va mai dura pana la "inghetarea" pietei de frig.