În studiul "Barometrul încrederii în instituţii", realizat de IRES în perioada 9-10 martie, 49% dintre persoanele intervievate spun că, în acest moment, lucrurile în România merg într-o direcţie bună, în timp ce 40% consideră că acestea merg într-o direcţie greşită.

Majoritatea persoanelor intervievate, 77%, au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, în ultimele luni, mulţi oameni politici sunt acuzaţi de corupţie, sunt condamnaţi sau arestaţi preventiv. Despre acest lucru tind să aibă o părere bună în proporţie mai ridicată bărbaţii şi respondenţii cu studii superioare.

În acelaşi timp, cumulativ, o proporţie covârşitoare a respondenţilor, 95%, este de părere că în România corupţia este foarte răspândită (70%) sau destul de răspândită (25%). Doar 3% dintre aceştia cred că este puţin răspândită, iar 1% spun că nu este răspândită deloc.

Aproape jumătate dintre intervievaţi consideră că este mai răspândită corupţia în administraţia centrală decât în cea locală, în timp ce 16% cred că este invers, iar 31% consideră că, de fapt, corupţia este răspândită în egală măsură atât la nivelul administraţiei locale, cât şi la nivelul celei centrale. Respondenţii cu studii medii tind să vadă în proporţie mai ridicată corupţie la nivel central, cei fără studii la nivel local, iar cei cu studii superioare cred în proporţie mai ridicată că este răspândită atât la nivel central, cât şi la nivel local. Respondenţii din Transilvania şi Banat consideră că este mai răspândită în administraţia centrală, iar cei din Moldova o văd în proporţie uşor mai ridicată la ambele niveluri.

O proporţie semnificativă a persoanelor intervievate, 57%, consideră că există politicieni care sprijină lupta împotriva corupţiei în mod sincer. Respondenţii care au absolvit cel mult clase gimnaziale tind să răspundă afirmativ la această întrebare în proporţie mai ridicată.

Referitor la reflectarea mediatică a fenomenului, 57% dintre participanţii la studiu se declară interesaţi sau foarte interesaţi de transmisiunile televiziunilor pe tema arestărilor şi condamnărilor din ultima perioadă.

Respondenţii din Transilvania şi Banat se declară interesaţi de aceste transmisiuni în proporţie mai ridicată, iar cei din Moldova în proporţie mai redusă. Cu toate acestea, majoritatea respondenţilor creditează transmisiunile televizate cu încredere în ceea ce priveşte contribuţia lor la diminuarea fenomenului corupţiei, 36% spunând că sunt siguri că acestea pot contribui la acest lucru, iar 41% considerând că probabil acest lucru se întâmplă. Cu cât respondenţii sunt mai educaţi, cu atât convingerea că transmisiunile televizate pot contribui la diminuarea corupţiei se regăseşte mai rar în rândul acestora, conform IRES.

Studiul relevă, totodată, că DNA beneficiază de cea mai ridicată încredere din partea publicului.

De altfel, conform comunicatului IRES în care sunt prezentate rezultatele barometrului, toate instituţiile care activează în sistemul juridic din România beneficiază de nivele de încredere superioare majorităţii instituţiilor din România.

În justiţia din România, în general, au încredere multă sau foarte multă 41% dintre respondenţi, în timp ce 56% spun că au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere. Bărbaţii declară că au multă sau foarte multă încredere în justiţie în proporţie semnificativ mai ridicată decât femeile, la fel persoanele cu studii superioare.

Direcţia Naţională Anticorupţie beneficiază de multă sau foarte multă încredere în rândul a 63% dintre intervievaţi. Ca şi până acum, aceste opinii se regăsesc în proporţie mai ridicată în rândul bărbaţilor, precum şi în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare.

În DIICOT, de asemenea, au multă sau foarte multă încredere peste 50% dintre respondenţi, proporţia crescând la 61% în rândul bărbaţilor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de multă sau foarte multă încredere din partea a 48% dintre participanţii la acest studiu, cu precădere din partea bărbaţilor şi a persoanelor cu studii superioare.

În tribunale au încredere multă sau foarte multă 37% dintre intervievaţi, în timp ce 57% au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere în aceste instituţii. Bărbaţii declară că au multă sau foarte multă încredere în aceste instituţii în proporţie mai ridicată decât femeile. Încrederea în judecătorii se prezintă foarte similar cu cea în tribunale - 37% au foarte multă sau multă încredere, iar 58% puţină sau foarte puţină.

În Ministerul Justiţiei, de asemenea, au încredere multă sau foarte multă 38% dintre intervievaţi, în timp ce 57% dintre ei spun că au mai degrabă puţină sau foarte puţină încredere în acest minister. Şi în acest caz, bărbaţii tind să aibă multă sau foarte multă încredere în această instituţie în proporţie mai ridicată decât femeile.

În CSM spun că au multă sau foarte multă încredere 42% dintre intervievaţi. Această opinie este mai des întâlnită în rândul bărbaţilor, devenind mai răspândită, de asemenea, odată cu creşterea nivelului de educaţie. În curţile de apel au încredere tot 42% dintre participanţii la studiu, bărbaţii în proporţie uşor mai ridicată, la fel persoanele cu studii superioare şi cele care locuiesc în Transilvania sau Banat.

IRES menţionează, totodată, în comunicat, că în privinţa Codruţei Kovesi studiul relevă o încredere fără precedent pentru cineva din sistemul juridic din România.

În Codruţa Kövesi, procurorul şef al DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate, în timp ce 45% spun că au puţină sau foarte puţină încredere în aceasta, iar 9% declară că nu o cunosc. Bărbaţii, în schimb, au încredere în Codruţa Kövesi în proporţie de 52%, iar persoanele cu studii superioare în proporţie de 49%.

În Monica Macovei declară că au încredere multă sau foarte multă 23% dintre intervievaţi, proporţia acestora crescând atunci când este vorba doar de persoanele cu studii superioare la 34%.

În Tiberiu Niţu, procurorul general al României, au multă sau foarte multă încredere trei din zece respondenţi. Bărbaţii tind să aibă încredere în această personalitate în proporţie mai ridicată, la fel persoanele care au studii medii sau superioare, comparativ cu cele care au absolvit un nivel de educaţie inferior. Respondenţii din Moldova, de asemenea, tind să aibă încredere în Tiberiu Niţu în proporţie uşor mai redusă.

De asemenea, 16% dintre persoanele intervievate spun că au avut de a face cu sistemul de justiţie în ultimii cinci ani. Cu cât sunt mai educaţi, cu atât proporţia respondenţilor care răspund afirmativ la această întrebare creşte. De asemenea, respondenţii din regiunea de Sud a ţării tind să facă acest lucru în proporţie uşor mai ridicată decât cei din Moldova sau din Transilvania şi Banat.

Jumătate dintre persoanele care spun că au avut de-a face cu justiţia în ultimii cinci ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în timp ce un sfert au fost acuzaţi sau inculpaţi, iar o zecime martori. Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiţie - 52% -, în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau foarte prost. Proporţii similare ale respondenţilor apreciază, astfel, că s-ar fi făcut dreptate sau nu în cazul lor: 51% spun că s-a făcut dreptate, iar 44% că nu s-a făcut dreptate. În acelaşi timp, 5% dintre aceştia nu ştiu ce răspuns să dea la această întrebare.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.118 persoane de 18 ani şi peste, eroarea maximă tolerată fiind de ± 3%.