Bilanţ G20: acum se vorbeşte deschis despre reglementarea pieţelor financiare
Reuniţi la Cannes, liderii G20 n-au reuşit să rezolve problema finanţării Fondului European pentru Stabilitate Financiară şi a suplimentării resurselor FMI, dar cel puţin au atacat subiectul la fel de sensibil al reglementării pieţelor financiare, a bonusurilor bancherilor şi a paradisurilor fiscale.
Nicio ţară prezentă la reuniunea G20 n-a spus ferm că se va alătura Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), s-a plâns cancelarul german Angela Merkel în ultima zi a summitului de la Cannes, încheiat vineri. Declaraţia sa, care se referea la punctul cel mai neclar al planului de salvare a zonei euro convenit cu o săptămână înainte - cine va contribui, cum şi cu cât la majorarea capacităţii EFSF de la 440 la 1.000 de miliarde de euro - a deteminat imediat o scădere a pieţei acţiunilor europene, care tocmai apucaseră să se calmeze un pic după ce s-a confirmat vestea că Grecia renunţă la organizarea referendumului asupra propriului ei acord cu UE, privind viitorul pachet de credite în valoare de 130 de miliarde de euro. La aceasta s-a adăugat şi faptul că a rămas neclar cum anume şi cine va contribui la majorarea resurselor FMI, cealaltă temă spinoasă a reuniunii.
Pe de altă parte, liderii G20 au căzut de acord că va fi necesară combaterea unora dintre sursele instabilităţii actuale de pe pieţele financiare, precum şi a paradisurilor fiscale spre care se scurg profituri ce ar putea fi impozitate, scăzând astfel presiunea asupra finanţelor publice ale ţărilor dezvoltate. Măsuri concrete deocamdată nu s-au luat, însă este un progres în sine faptul că măcar se vorbeşte deschis despre aşa ceva, după ce discuţiile pe astfel de teme din 2008 şi 2009 au fost abandonate. De asemenea, spre a combate rolul devastator al speculaţiilor pe mărfurile agricole, liderii G20 au convenit şi majorarea producţiei agricole şi creşterea transparenţei pe piaţa materiilor prime agricole.
Bonusurile bancherilor vor fi supuse unui nou regim de supraveghere şi va fi întocmită o listă cu 29 de bănci de importanţă sistemică, în cazul cărora e necesară o recapitalizare şi de care se va ocupa Consiliul de Stabilitate Financiară al , condus de Mark Carney, guvernatorul băncii centrale a Canadei. Printre aceste bănci se numără Goldman Sachs, JP Morgan, Citigroup, Deutsche Bank, Commerzbank, BNP Paribas, Credit Agricole, BPCE, Societe Generale, Bank of China.
Următoarea fază în acest proces este reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de finanţe din UE, de la 8 noiembrie, când va fi dezbătut proiectul de reglementare privind taxa pe tranzacţiile financiare, iniţiată de Germania, care ar fi urmat să fie aplicat de toate ţările UE din 2012, deşi Marea Britanie se opune, afirmând că o astfel de taxă trebuie să fie aplicată direct la nivel global ca să poată fi eficientă.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro