Bilanţul reuniunii Consiliului European. Ce a obţinut România
Reuniunea liderilor europeni de la Bruxelles pe tema bugetului 2014-2020 a fost eclipsată de la bun început de certitudinea că Germania vrea să amâne pentru anul viitor discuţiile, dacă nu se ajunge la un compromis rezonabil. Şi era greu de aşteptat un compromis, atâta vreme cât disputa era multiplă: încercările Marii Britanii de a impune o reducere a cheltuielilor cu birocraţia stufoasă a UE, ale Franţei de a promova subvenţii pentru agricultorii ei, ale ţărilor bogate (Germania, Marea Britanie, Danemarca, Suedia şi Olanda) de a-şi reduce contribuţia la buget şi ale ţărilor din Est de a împiedica realocarea fondurilor de coeziune spre ţările zonei euro.
"Am ajuns pe la jumătatea Consiliului European. Prima jumătate s-a desfăşurat în 2012, a doua se va desfăşura în 2013, în prima parte a anului; să sperăm, undeva, ianuarie - februarie", a declarat preşedintele Traian Băsescu la întoarcerea de la Bruxelles, afirmând că s-au făcut totuşi progrese în discuţiile de joi şi vineri. "Primul element a fost că solicitările de reducere a bugetului, venite din partea statelor membre net contributoare, variau între 50 de miliarde şi 200 de miliarde de euro. Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de 100 de miliarde faţă de propunerea Comisiei. Al doilea element pe care îl consider foarte important este că până în prezent s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate, pentru reducerea a 70 de miliarde; urmează ca, până la următorul Consiliu, să se găsească soluţii pentru alte 30 de miliarde".
Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a propus iniţial la Bruxelles un buget de 973 mld. euro, cu 75 mld. euro mai mic decât cel propus anterior de Comisia Europeană. "Pentru noi lucrurile arătau foarte rău în propunerea iniţială a domnului Van Rompuy", a spus Traian Băsescu. "Cofinanţarea, care era propusă în proiectul Van Rompuy de 75% - am reuşit să o readucem la 85%. TVA eligibil şi cofinanţare de 85% în loc de 75% înseamnă pentru bugetul de stat al României 2,2 la 2,4 miliarde de euro pe an."
În privinţa prefinanţării (ponderea din valoarea contractelor care reprezintă plăţi în avans), aceasta era în propunerea Van Rompuy de 2%, însă ulterior s-a acceptat o prefinanţare de 4%. "Îmi propun ca în acest interval, care e un interval de negociere şi de pregătire a următorului Consiliu, să ajungem, totuşi, la 7% măcar prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important", a precizat preşedintele. În privinţa subvenţiilor, Băsescu a asigurat că pentru exerciţiul bugetar 2014 - 2020, agricultorii români vor avea la plăţi directe o creştere graduală de cel puţin 5 miliarde de euro. În plus, s-a renunţat la propunerea lui Van Rompuy ca alocările viitoare de fonduri europene pentru ţările membre să se facă în funcţie de rata actuală de absorbţie pentru fiecare ţară.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro