„Există discuţii la nivelul ministerului (n.r.: Comunicaţiilor) în mai multe comisii, cu specialişti din piaţă, pe tema tehnologiilor avansate precum blockchain sau supercomputing. Avem în plan elaborarea unei politici pe zona de inteligenţă artificială, pe blockchain, care să devină legislaţie adoptată de guvern încât România să se poată plasa printre pionierii domeniului. Încă este o zonă în care România poate face pionierat, însă avem nevoie de cadru legislativ pentru a ajuta nu doar antreprenori locali din domeniul blockchain, dar şi să atragem antreprenori din alte state din Europa”, a explicat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, în cadrul primei ediţii a evenimentului Romanian Blockchain Summit, desfăşurat în perioada 21-22 iunie.

Astfel, în ultimii doi ani, guvernele şi companiile lumii au înţeles că blockchain este o tehnologie care nu e reprezentată de moneda digitală bitcoin – acesta fiind contextul în care tehnologia a ajuns în atenţia publică – ci un concept inedit de infrastructură digitală care poate fi implementat în diferite domenii pentru a aduce un aport de transparenţă şi siguranţă informaţională.

Scepticii tehnologiei blockchain susţin de multe ori că nu înţeleg cum funcţionează şi că nu este de ajuns argumentul că este o infrastructură descentralizată, care nu e controlată şi gestionată de un singur jucător, ci de mai mulţi, şi care are avantajul de a fi imutabilă. Totuşi, în timpul evenimentului Romanian Blockchain Summit, în timpul unui panel de discuţii, Fabio Canesin, fondatorul unuia dintre cele mai mari exchange-uri descentralizate din lume, Nash Exchange (NEX), a oferit o altă perspectivă asupra subiectului.

„Nu cred că trebuie să le explicăm oamenilor care ar beneficia la scară largă de blockchain exact cum funcţionează. Trebuie doar să le explicăm cum funcţionează pentru ei. Când au apărut transferurile de bani, nimeni nu a stat să le explice oamenilor procesele din spatele transferului, ci doar ce se întâmplă pentru ei”, spune Fabio Canesin, cofondator al proiectului Nash.

Astfel, ministrul Alexandru Petrescu a arătat o poziţie similară cu societăţile europene, care au agreat convenţii şi asociaţii în ultimii doi ani pentru a exploata avantajele tehnologiei blockchain alături de alte tehnologii revoluţionare.

„Angajamentul meu şi al Ministerului Comunicaţiilor este de a ajuta şi încuraja adopţia noilor tehnologii. În 2018, România a devenit membru al European Blockchain Forum, o structură ce ţine de Comisia Europeană, şi angajamentul nostru este să atragem tehnologii avansate. (...) Convingerea mea este că va fi o tranziţie a unor oameni din zona IT-ului de astăzi către blockchain. Tehnologia blockchain oferă o posibilitate de stocare a datelor în reţea cu o securitate mult mai ridicată pe aspecte precum vulnerabilitate sau posibilitatea de a corupe datele. Şi cred că în prezent este cel mai bun moment să vorbim despre asta.

Aceste noi tehnologii trebuie bine cunoscute, aprofundate la nivel de masă în zona specialiştilor din IT, astfel încât să ne asigurăm că tranziţia către blockchain se face în cel mai bun mod pentru România. Putem face acest lucru doar cu o legislaţie care să o încurajeze”, adaugă Petrescu.

Un alt subiect care a dat tonul discuţiilor în ceea ce priveşte tehnologia blockchain este recentul anunţ al lui Mark Zuckerberg cu privire la lansarea monedei digitale libra, care ar putea ajunge să fie utilizată de cei 2,7 miliarde utilizatori ai reţelei sociale Facebook.

Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei.

Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe, în unele cazuri intermediarii tranzacţiilor percepând chiar şi 10% în comisioane. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult redus, dar cu o viteză mult mai mare.

De la marketplace-ul deja existent în Facebook şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

Entuziaştii criptomonedelor, cei al căror interes în blockchain şi monede digitale este strict de a face bani rapid, sperau că noua moneda de la Facebook va fi următorul bitcoin, următorul El Dorado, însă aceştia au aflat că Facebook lansează ceea ce se numeşte un stablecoin.

Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r.: stablecoin) au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este tether . Aceasta are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţie de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de un dolar.

Însă tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari, pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100 şi 500 de milioane de persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 de libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari. Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 de milioane de utilizatori vor folosi libra nu este nerealistă.

Tot în lumea financiară, dincolo de plăţi şi transferurile de bani, tehnologia blockchain poate fi utilizată şi pentru instrumentele burselor. Spre exemplu, anul trecut, grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a doua bancă de pe piaţa locală ca mărime, a realizat cu succes prima emisiune de obligaţiuni private exclusive pe o platformă blockchain. În cadrul evenimentului de la finalul iunii iunie, Adrian Tănase, CEO-ul bursei de la Bucureşti, a spus că şi el ia în calcul utilitatea tehnologiei blockchain. „Trebuie tot timpul să profităm de noile tehnologii. Şi noi analizăm acum posibilitatea de a integra tehnologia blockchain în procesele noastre, pentru că este una dintre tehnologiile viitorului”, spunea şeful bursei de la Bucureşti.

Mai mult, unii antreprenori români au construit deja businessuri de succes în acest domeniu, în timp ce alţii lucrează încă la o serie de proiecte ambiţioase. Spre exemplu, Mihai Alisie este, alături de Vitalik Buterin, unul dintre fondatorii monedei digitale ethereum un proiect care are în prezent o capitalizare de peste 30 miliarde dolari şi care oferă o plaformă de start pentru 80% din aplicaţiile pe blockchain din piaţă.

Mihai Ivaşcu, fondatorul serviciului de transfer de bani MoneyMailMe, a fondat şi compania Modex, prin care implementeză proiecte pe blockchain, gestionează un marketplace de soluţii blockchain şi o academie open source unde IT-iştii români pot învăţa blockchain.

Modex a lucrat cu cel mai mare jucător din industria de carne din România, Cris-Tim, petru implementarea unei infrastructuri digitale bazate exclusive pe tehnologia blockchain, prin care compania va putea urmări trasabilitatea ingredientelor şi produselor.

„Aplicaţia din industria cărnii este dezvoltată cu liderul Cris-Tim, o companie cu care am mai lucrat în trecut, ce va implementa în curând o infrastructură de blockchain pentru a putea arăta clar cumpărătorilor traseul ingredientelor dar şi al produselor companiei. Cris-Tim este una dintre primele companii din industria globală alimentară care decid să facă acest pas”, explică Mihai Ivaşcu, CEO şi fondator al Modex şi al aplicaţiei de transfer de bani MoneyMailMe.

Nevoia producătorilor de a li se recunoaşte calitatea produselor şi nevoia consumatorilor de a şti exact de unde provin produsele pe care le cumpără l-au determinat pe antreprenorul român Radu Timiş să implementeze acest proiect.

Iar românii nu se opresc aici, încât la eveniment au fost prezente şi proiecte precum OncoChain – o echipă de oameni din Timişoara care îşi propune să realizeze un registru naţional al bolnavilor de cancer, care ar sta la baza viitoarelor tratamente şi cercetări.

Tot la noi în ţară, start-up-ul SupplyBlockhain, care a fost fondat de antreprenorul român Sebastian Cochinescu în SUA, a furnizat infrastructura blockchain pentru exerciţiul NATO Vigorous Warrior 19, desfăşurat la începutul lunii aprilie şi considerat a fi cel mai mare exerciţiu medical military din istoria NATO.

Dincolo de România, cele mai mari firme de consultanţă din lume, guvernele lumii prin diferite comisii, cele mai mari bănci, precum UBS, Erste sau Alior, testează şi implementează în prezent soluţii pe baza infrastructurilor blockchain. În acelaşi timp, asocierea cu bitcoinul dispare din mintea oamenilor de business şi a inovatorilor şi rămâne doar în mintea celor care speră să câştige bani uşor.