BNR a decis la sfârşitul săptă­mâ­nii trecute să menţină do­bânda-cheie la minimul is­to­ric de 1,25%, în­curajând ast­fel fi­nan­ţarea în continuare a eco­nomiei la cos­turi scă­zute, însă aten­ţio­nea­ză că ur­mea­ză „o traiec­torie mai înaltă“ a inflaţiei anuale.

„Actualul scenariu evi­denţiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prog­no­za­te a inflaţiei pe par­cur­sul ur­mă­torilor doi ani, în con­diţiile în care aceasta a fost din nou revizuită con­siderabil în sens ascen­dent pe termen scurt şi într-o mai mică mă­su­ră pe cel de-al doilea segment al orizon­tului proiecţiei“, a transmis vineri BNR.

În iunie, inflaţia anuală a continuat să crească până la 3,94%,  deasupra limitei su­pe­rioare a intervalului ţintei şi peste nivelul prognozat, după ce în martie era de 3,05%.

BNR majorase în luna mai prognoza inflaţiei anuale din 2021 de la 3,4%, la 4,1%, un nivel dublu faţă de cel din 2020, pentru ca acum să urmeze o prognoză „revizu­ită conside­ra­bil în sens ascendent pe termen scurt“, adică o in­flaţie mai mare de 4,1% în 2021.

Nu doar inflaţia, ci şi creşterea economică este peste aşteptări. BNR re­marcă faptul că noile date statistice confirmă con­tinua­rea redresării activităţii econo­mice în primul trimestru (T1) din 2021 „într-un ritm consi­derabil peste aşteptări“, fiind recuperată aproape în totalitate contracţia economică severă din T2/2020 şi revenind deviaţia pozitivă a PIB în T1/ 2021, în devans cu două trimestre faţă de previziunile anterioare.

Creşterea preţurilor, a inflaţiei, a pus ca­păt relaxării mai consistente a politicii mo­ne­tare. În schimb, în contextul creşterii in­fla­ţiei la nivel internaţional, unele bănci cen­trale chiar au început să înăsprească po­litica monetară şi să treacă la majorări de do­bânzi. Unii analişti de pe piaţa locală se aşteaptă la majorări de dobânzi în România cel mai probabil la începutul anului 2022, dar rămâ­ne de văzut ce se va întâmpla cu evoluţia inflaţiei.

Unul dintre riscurile privind inflaţia este politica fiscală. Astfel, consolidarea fisca­lă/bu­ge­tară este vitală pentru stabilitatea eco­nomică, pentru atenuarea impactului şo­cu­rilor inflaţioniste, atenţionează BNR.

Menţinerea dobânzii-cheie la 1,25% fa­ci­litează continuarea creditării la dobânzi mai scăzute. BNR evidenţiază trendul des­cen­dent al dobânzii la creditele noi şi avansul creditării cu 11,2% în iunie. Pe de altă parte, menţinerea dobânzilor la minime record nu-i avantajează pe cei cu depozite bancare.

Scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară în contextul pandemiei de COVID-19 s-au reflectat asupra dobânzilor la depozitele persoane fizice, care au coborât sub 2%. Astfel, dobânzile sunt real negative, iar românii pierd din puterea de cumpărare a economiilor de la bănci recompensate la dobânzi mai mici decât inflaţia.

Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost luată în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda-cheie.