Disciplina scăzută la plată în economie şi vulnerabilităţi în bilanţul firmelor, nivelul scăzut al intermedierii financiare şi problema demografică sunt vulnerabilităţi structurale existente la nivelul economiei României identificate de BNR, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare.

“Vulnerabilitatea structurală care a caracterizat sectorul companiilor din România în ultimii 20 de ani, cu implicaţii la adresa economiei reale şi a sistemului financiar, vizează ponderea importantă a companiilor cu deficienţe privind nivelul de capitalizare, coroborată cu o disciplină scăzută la plată în economie. Deşi la nivel agregat aceasta s-a îmbunătăţit, dinamica în structură este eterogenă, iar riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar şi către sectorul bancar se menţine ridicat”, susţine BNR.

Impactul negativ al pandemiei COVID-19 poate fi augmentat de această vulnerabilitate.

BNR aminteşte că la finalul anului 2019, numărul de firme cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată se situa la 244.100, în scădere cu 5,9% comparativ cu anul precedent, reprezentând 35,4% din numărul total de companii nefinanciare. Dintre acestea, majoritatea covârşitoare (97%) aveau capitaluri proprii negative (237.000).

“Pentru a ajunge la nivelul reglementat al capitalurilor proprii, necesarul de capitalizare pentru companiile din această categorie este semnificativ. La finalul anului 2019, valoarea acestuia era de 154,6 mld. lei, în scădere cu 2,5% comparativ cu anul anterior.”

O consecinţă directă a numărului ridicat de companii subcapitalizate este disciplina laxă la plată în economie. Finanţarea companiilor se realizează într-o măsură importantă prin credit comercial (30% din pasivul acestora, iunie 2020), iar rata datoriilor comerciale restante, deşi în scădere, se menţine preocupant de ridicată (la 13% pentru toate companiile nefinanciare), în opinia BNR.

Nivelul redus al intermedierii financiare rămâne o altă vulnerabilitate a economiei, România având cea mai mică valoare a indicatorului pe plan european.

Creditul neguvernamental din bilanţul băncilor reprezintă 26,8% din PIB la decembrie 2020, în timp ce ţări din regiune, precum Ungaria (35%), Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), se situau la un nivel semnificativ mai mare. Mai mult, media europeană a indicatorului era de 92%, conform BNR.

“Această stare este determinată, pe de o parte, de problemele de capitalizare ale firmelor, iar, pe de altă parte, de preferinţa acestora de a apela la finanţări externe, în special de la compania-mamă, în cazul firmelor cu investiţii străine directe (ISD).”

O altă vulnerabilitate structurală identificată de banca centrală este legată de problema demografică, care se manifestă în continuare, pe fondul persistenţei sporului natural negativ şi al fenomenului migraţiei din ultimii ani. Îmbătrânirea accentuată a populaţiei, corelată cu creşterea ponderii persoanelor în vârstă dependente de populaţia activă (17,3% din populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2021 este reprezentată de persoane în vârstă de peste 65 ani în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior), precum şi tendinţa continuă de scădere a populaţiei rezidente (-0,5 la sută în 2021 vs. 2020) determină amplificarea tensiunilor la nivelul pieţei muncii.”.