BNS a anunţat, joi, că iniţiativă legislativă cetăţenească a fost înregistrată la Senat de către un comitet alcătuit din reprezentanţi ai confederaţiei sindicale.

"Proiectul depus de BNS are şanse să devină lege şi să modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afectează negativ drepturile şi interesele lucrătorilor şi pe care negocierile cu partidele aflate pe rând la putere şi în opoziţie nu au reuşit să îl clintească şi să îl pună în acord cu normele europene şi internaţionale", arată BNS într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit BNS, au fost parcurşi toţi paşii legali pentru înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti, trecând prin etapa de constituire a Comitetului, prin elaborarea proiectului, obţinerea avizului din partea Consilului Legislativ, publicarea proiectului în Monitorul Oficial şi strângerea semnăturilor.

Conform prevederilor legale, iniţiativa legislativă poate aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele ţării. O condiţie cumulativă este ca în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.

"Proiectul de modificare a Codului Muncii a strâns 150.000 de semnături, fiind susţinut de lucrători afiliaţi la BNS şi la alte confederaţii, de familiile lucrătorilor, de angajaţi care nu sunt membri de sindicat, de pensionari şi de generaţia tânără deopotrivă. Paşii au fost parcuşi şi condiţiile minime au fost îndeplinite, iar calea firească a proiectului de lege duce către dezbaterea sa în Parlament. Cel mai probabil, acest proiect va fi aprobat, ţinând cont de faptul că a fost elaborat de o echipă coordonată de reputatul prof. dr. Alexandru Athanasiu, ţinând cont de faptul are în spate o expertiză tehnică de excepţie şi ţinând cont de faptul că pune Codul Muncii în acord cu Constituţia, cu Convenţiile OIM ratificate de România şi cu alte norme şi normative europene/internaţionale", se mai arată în comunicat.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că s-a recurs la această modalitate pentru schimbarea Codului muncii după ce sindicaliştii au constatat că nu există niciun interes politic şi niciun demers pentru modificarea actualei legislaţii a muncii, deşi s-au semnalat multe nereguli.

Liderul sindical a mai spus că BNS a finalizat alte două proiecte de modificare a Legii contractelor colective de muncă şi a Legii conflictelor de muncă, ele urmând să fie puse la dispoziţia Parlamentului.

"Una din principalele consecinţe ale dereglementărilor a dus la scăderea dramatică a numărului de salariaţi acoperiţi prin negocieri colecctive, concomitent cu creşterea numărului de salariaţi remuneraţi cu salariul minim pe economie şi un pic peste minim, la care se adaugă scăderea fondului total de salarii din economia României ca pondere în PIB", a spus Costin.

El a precizat că, în perioada imediat următoare, reprezentanţii BNS vor începe consultări cu liderii grupurilor parlamentare, cărora le vor furniza informaţii şi le vor pune la dispoziţie argumente documentate.

BNS a amintit că actualul Cod a fost adoptat de către "Parlamentul cu coloratură majoritar portocalie", în ciuda faptului că lucrătorii români cereau din stradă respingerea sa, protestând la nivel naţional vreme de aproape trei luni. Mai mult, mişcarea sindicală internaţională şi Organizaţia Mondială a Muncii au dat dreptate părţii sindicale, cerând respingerea proiectului pentru încălcări grave ale normelor europene şi internaţionale în materie de muncă.

Proiectul de modificare a Codului muncii a fost finalizat şi prezentat public în 2012, fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei, care vizează, printre altele, contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă.

BNS susţine că documentul elaborat de o echipă de experţi, coordonată de Alexandru Athanasiu, urmăreşte să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator.

Iniţiatorii proiectului de modificare a Codului muncii doresc reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii, dar şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.

"Obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective, fiind stabilite, pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, în baza art. 61 lit. d).", se arată în proiectul de modificare propus de BNS.

Documentul urmăreşte şi o nouă viziune în selectarea personalului, iniţiatorii precizând că, în România, selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.

Potrivit lui Athanasiu, se solicită şi modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective, precizând că această perioadă a fost redusă de la nouă luni, iar în Franţa este de un an.

"Dacă în 45 de zile firma nu îşi revine, nu mai este obligată să îi angajeze pe foştii angajaţi. În 45 de zile, o firmă care a avut probleme serioase nu are cum să-şi reia activitatea", arăta Athanasiu, la prezentarea proiectului.

Proiectul de modificare vizează şi prevederile privind munca prin agent de muncă temporară. Astfel, se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată, dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă saun una similară cu cea a salariatului temporar.

Totodată, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se doreşte, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.

Proiectul de modificarea al Codului muncii include şi schimbări ale jurisdicţiei muncii, în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese, dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de dreptueri prin împăcarea părţilor.

Tot în modificările jurisdicţiei muncii se propune introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.

Din mai 2011 şi până în prezent nu s-au adus corecţii majore Codului Muncii, în ciuda faptului că au existat numeroase întâlniri şi negocieri între cele trei părţi, respectiv sindicate, patronate şi Guvern şi în ciuda faptului că s-au schimbat polii de putere politică şi exista un acord scris care făcea o prioritate din modificarea Codului Muncii.