Premierul Marcel Ciolacu a anunţat în urmă cu puţin timp la Palatul Victoria că introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii.

El a făcut aceste declaraţii la şedinţa de guvern prin care va fi adoptată OUG. “Această ordonanţă nu este una a „austerităţii” sau „sărăciei” aşa cum se spune la televizor.  Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de şcoli şi spitale”.

Ordonanţa de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparenţă decizională de Ministerul Finanţelor – prevedea printre altele impozitarea construcţiilor speciale cu 1,5% din valoare.

Taxa pe stâlp nu era o noutate pentru investitori, ea fiind introdusă prima oară pe timpul Guvernului Ponta 1 în 2014 şi eliminată în 2017. Însă potrivit unei analize a Fondului Proprietatea din toamna lui 2015, companiile din portofoliul Fondului au plătit 1 mld. lei sub forma acestei taxe în 2014, din care 400 mil. lei au venit doar de la Petrom.

Swiss Capital – cel mai mare broker de la Bursa de Valori – a estimat astăzi că taxa ar avea o valoare de 1 mld. lei de la cele mai mari companii din energie listate la Bursa de Valori. Pentru Petrom, Swiss Capital estimează un impozit de 430 mil. lei, iar pentru Hidroelectrica de 245 mil. lei

Potrivit proiectului de ordonanţă, impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. “Asupra valorii construcţiilor” este o exprimare neclară şi confuză, potrivit companiilor. Ce fel de valoare? Contabilă, valoarea pieţei?

Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei şi competitivităţii companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:

Povara fiscală excesivă asupra companiilor

Taxa afecta în special companiile cu investiţii semnificative în infrastructură şi active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicaţii, agricultură şi industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piaţa internă şi externă.

Descurajarea investiţiilor

Taxa pe stâlp a fost percepută ca o piedică în atragerea de investiţii străine şi în stimularea investiţiilor interne. Impozitarea suplimentară a construcţiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor şi a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

Impact negativ asupra economiei

Companiile au transferat parţial costurile generate de taxă către consumatori, prin creşterea preţurilor la produse şi servicii, ceea ce a afectat consumul şi a generat presiuni inflaţioniste.

Ineficienţa fiscală

Deşi a fost introdusă ca o măsură pentru creşterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzută ca un impozit care penalizează dezvoltarea economică şi investiţiile productive.

Critici din partea mediului de afaceri

Asociaţiile de afaceri şi investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresiv şi discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru a îmbunătăţi climatul investiţional din România.

Eliminarea taxei în 2017 a fost justificată de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri şi de a încuraja investiţiile în sectoare-cheie ale economiei.