Paleontolog, specialist in fizica cuantica si bucatar-sef, Nathan Myhrvold, 47 de ani, este cunoscut mai degraba in calitate de fost director tehnologic al celui mai mare producator de software din lume, Microsoft, unde a lucrat timp de 14 ani. Ceea ce il face insa in ultimul timp si mai cunoscut in industria IT&C este conceptia sa despre modul in care ideile altora ii pot aduce bani lui si companiei sale.

Este vorba mai exact de o bursa a ideilor ingineresti, prin intermediul careia brevetele de inventie si drepturile de autor din IT&C se vand la liber, de la o companie la alta. Si cum el este considerat parintele acestui nou tip de business, compania sa, Intellectual Ventures, pare a fi cea mai bine pozitionata pe "piata ideilor". La fel de bine pozitionata este insa si in topul controverselor.

"Sunt multe lucruri pe care le fac si pe care numai eu am tupeul sa le fac", marturiseste sigur pe sine Myhrvold. De ce spune asta? Probabil pentru ca afacerea sa, desi a starnit multe valuri pe piata si lui i-a atras multi dusmani, este profitabila.

Intellectual Ventures, fondul de investitii pe care Nathan Myhrvold l-a infiintat impreuna cu un fost asociat al Microsoft, Edward Jung, face parte dintr-un plan al fostului executiv de a crea cea mai mare companie de brevete de inventie din lume pe o noua piata. Una care are la baza ideile altora.

Sunt luate in vizor adesea companii aflate in pragul falimentului sau ingineri care nu au forta financiara de a-si sustine proiectele bazate uneori pe idei stralucite. Myhrvold le cumpara brevetele si le pastreaza pentru a le vinde mai tarziu pe mult mai multi bani.

Criticii sai, care in Sillicon Valley nu sunt deloc putini, il acuza insa ca pastreaza in arsenalul sau de metode de imbogatire una deloc eleganta. Si anume cumpararea de cat mai multe brevete de inventie, pentru ca ulterior sa poata ameninta cu procese companii mari, care aparent folosesc produse sau tehnologii ce intra sub incidenta brevetelor respective. In general, procesele sunt usor de initiat, iar sansa acuzatorilor de a obtine bani de la companiile acuzate ca-i foloseste tehnologiile este destul de mare, pentru ca daunele de imagine suferite de cei acuzati ii indeamna sa caute acorduri inainte de a se ajunge la tribunal. In limbajul industriei, companiile care cumpara idei cu astfel de scopuri necurate sunt numite "troli de brevete", de la denumirea unor fiinte malefice din folclorul scandinav.

"Trolii de brevete de inventie sunt cei care dau in judecata alte companii pentru ideile si tehnologiile pe care ei le-au adaugat anterior in portofoliul propriu", explica Steven Maebius, avocat in cadrul casei americane Foley & Lardner.

Planul de afaceri al lui Nathan Myhrvold pare a se baza exact pe acest concept, o mare parte din veniturile sale provenind in urma actiunilor in justitie impotriva companiilor care folosesc tehnologiile pentru care el detine drepturi, comenteaza analistii. Anual, compania lui Nathan Myhrvold achizitioneaza 300 de brevete de inventie, fiind printre primele 25 de companii din SUA din acest punct de vedere. Nu se stie cert care este valoarea afacerilor Intellectual Ventures, dar surse neoficiale spun ca Myhrvold a strans peste 300 de milioane de dolari pentru a putea cumpara idei si drepturi de proprietate pentru cele 3.000-5.000 de brevete de inventie pe care le detine. Myhrvold lucreaza si cu circa 25 de inventatori de noi tehnologii, dintre care trei sau patru sunt angajati permanent in cadrul companiei pentru a produce idei.

O alta problema ridicata de criticii din Sillicon Valley este provenienta fondurilor companiei. Nume mari precum Microsoft si Nokia au fost corelate cu Intellectual Ventures, insa aceste companii nu au recunoscut oficial ca au ajutat la finantarea companiei lui Myhrvold. Myhrvold replica cu seninatate: "Pe piata ideilor, noile inventii trebuie corect evaluate si finantate. Adevarata valoare a proprietatilor intelectuale apare numai daca ele pot fi comercializate".

Proprietatea intelectuala, care acopera drepturi de autor pentru producatorii de software sau tehnologii noi, dar si drepturi conexe dreptului de autor sau drepturi de proprietate industriala, poate usor deveni o marfa. "De ce sa nu existe o companie care sa comercializeze proprietati intelectuale?", se intreaba Myhrvold.

In principiu, chiar si criticii sai sunt de acord ca o bursa de idei, o piata libera unde sa se vanda si sa se cumpere brevete de inventie ar putea reprezenta o forta economica importanta. Acuzele care se aduc Intellectual Ventures pot fi insa un bun studiu de caz pentru posibilele probleme ce pot aparea in vecinatatea unui astfel de business. Principala necunoscuta este gradul de transparenta a activitatii acestor companii.

"Niciodata nu se stie cum a obtinut compania banii pe care-i plateste pentru a cumpara un brevet de inventie si nici cum ii foloseste dupa ce vinde o idee", spune analistul Steven Meebius. Este clar insa ca miza e suficient de mare pentru a atrage bani multi si nume grele din industrie. In cazul Intellectual Ventures se poate pune intrebarea de ce ar fi interesate companii atat de mari sa investeasca niste bani pentru a incerca sa scoata profit in urma unor procese, avand in vedere valoarea afacerilor pe care le desfasoara? O posibila explicatie este data de analisti: marile companii prefera sa investeasca in firme ca Intellectual Ventures pentru a evita un eventual proces in viitor, intentat in contul unei tehnologii sau unui produs pentru care nu detin brevetul de inventie. Sau, parafrazand, ei aplica principiul "Fa-te frate cu trolul pana treci puntea". Lucru care nu va face decat sa alimenteze entuziasmul celor care sustin oportunitatea burselor de idei. Cu sau fara buna-credinta.