Singura taxa pe care o platim de bunavoie - maruntisul cel de toate zilelele dat la chelner, taximetrist, coafeza ori mecanic auto - aduna, in fiecare zi, 3 milioane de euro, dupa estimarile BUSINESS Magazin, ceea ce impinge greu cuantificabila piata a bacsisurilor la peste 1 miliard de euro pe an. Adica mai mult decat intreaga piata a lactatelor, cifrata in 2005 la circa 800 milioane de euro. Si pana sa fie legiferat si taxat, bacsisul ramane uleiul fara de care mecanismele multor afaceri din serviciile romanesti ar intepeni.

Adi Spataru are 28 de ani si castiga cam 900 de euro lunar, din care plateste chiria de 300 de euro, si-a cumparat anul trecut un Peugeot 207 si isi mai ajuta cu bani sora, care a terminat studii economice si lucreaza in contabilitate. Ii raman bani si pentru el: are unghiile lacuite, parul perfect tuns si zambeste tot timpul. Un zambet care ii aduce probabil mare parte din banii pe care-i castiga, alaturi de faptul ca vorbeste engleza si germana, stie sa asorteze intre ele felurile din meniu, se pricepe la vinuri si strecoara din proprie initiativa in cutiuta in care aduce nota de plata bomboane, guma de mestecat sau cate o floare. Da, Adi Spataru e chelner la un restaurant din Bucuresti.

Aproape 700 din cei circa 900 de euro pe care ii castiga in fiecare luna vin din banii pe care clientii ii lasa in plus in acea cutiuta cu mici atentii, prin care trec in total, in fiecare zi, cam 120 de RON peste valoarea notei de plata. In 20 de zile lucratoare, asta inseamna 2.400 de RON, de trei ori mai mult decat cei 750 de RON pe care ii primeste drept salariu.

Si sunt cam 100.000 de oameni in Romania pentru care salariul e de fapt "maruntisul" si maruntisul din bacsisuri e cel care tine loc de salariu; sunt, de asemenea, mii de oameni de afaceri care atunci cand fixeaza salariile angajatilor o fac cu gandul la veniturile suplimentare pe care acestia le aduna in baza "etichetei bacsisului" - care in gereral, in Romania, se reduce la un procent: 10% din nota oficiala, fie ca e vorba de masa la restaurant ori de coafor.

Fireste, nu toti angajatii din servicii - nici macar cei din Bucuresti - castiga cat Adi Spataru. Dar chiar si asa, estimarile oficiale ale Institutului National de Statistica, care pornesc de la aceeasi baza de 10% adaugata la cifra totala de afaceri din sectorul serviciilor, duc piata  bacsisurilor la 1,3 milioane de euro pe zi. Desi estimarea e sumara si nu ia ia in calcul multe variabile si multe servicii, calculele arata ca e vorba 474.500.000 de euro pe an *, ceea ce e inseamna ca piata bacsisurilor e aproape de trei ori mai mare decat cea a ciocolatei, cifrata in 2005 la circa 130 mil. euro, ori de peste doua ori mai mare decat cea a cosmeticelor, estimata la 200 mil. euro in 2005.

CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din august 2006.