Cursa pentru desemnarea viito­rului premier britanic a fost lan­sată imediat după ce Liz Truss a demisionat săptămâna trecută după cel mai scurt şi haotic mandat al oricărui premier britanic, forţată fiind să facă acest pas după ce programul său economic a erodat puternic reputaţia ţării pentru stabilitate financiară.

Partidul Conservator, care deţine o majoritate puternică în Parlament, va alege un nou lider până pe 28 octombrie, al cincilea premier al Marii Britanii în decurs de şase ani, notează Euractiv.

La finalul săptămânii, candidaţii la poziţia de premier încercau să obţină susţinerea necesară a 100 de parlamentari pentru a putea participa în cursă. Favoriţi în cursă erau fostul ministru al finanţelor Rishi Sunak şi Boris Johnson. Pe locul trei se afla Penny Mordaunt, fost ministru al apărării, populară în rândul membrilor partidului.

Rishi Sunak, fost analist Goldman Sachs, care a devenit ministru de finanţe chiar în mo­mentul izbucnirii pandemiei în Europa, este în continuare profund nepopular în rândul unor membri ai Partidului Conservator după ce acesta a ajutat la declanşarea rebeliunii împotriva lui Johsnon, deşi avertismentele sale că planul fiscal al lui Truss ameninţă economia s-au adeverit.

Boris Johnson are în continuare în faţă o anchetă care încearcă să determine dacă a indus în eroare Parlamentul după ce el şi echipa sa au organizat o serie de petreceri în timpul lockdownurilor din pandemie.

Parlamentarii conservatori erau la finalul săptămânii tre­cute profund divizaţi cu privire la posibilitatea ca Johnson să redevină lider al partidului şi premier brita­nic, la doar trei luni după ce acesta a demisionat în urma unei serii întregi de scandaluri.

Susţinătorii lui Sunak au declarat că el ar fi premierul po­trivit pentru refacerea credibilităţii economice a Partidului Conservator după săptămâni de turbulenţe pe pieţele financiare declanşate de „minibugetul“ catastrofal al lui Truss.

Lansarea unei noi curse de leadership evidenţiază cât de volatilă a devenit politica britanică de la votul pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Cu economia îndreptându-se către re­cesiune şi inflaţia situată la un maxim pe 40 de ani, milioane de britanici se luptă cu o criză a costurilor de trai.

Actualul ministru al finanţelor, Jeremy Hunt, care a declarat că nu va intra în cursa pentru premier, urmează să anunţe un nou buget pe 31 octombrie.

Organizatorii cursei pentru poziţia de premier au anunţat că orice can­didat va avea nevoie de susţi­nerea a 100 de legislatori, iar dacă un singur candidat va tre­ce acest prag până la prânz astăzi, acesta va deveni în mod automat premier. Da­că vor rămâne doi candi­daţi, membrii Partidului Conservator vor organiza un vot online.

Partidul Conservator va încerca să evite organizarea de alegeri generale înaintea deadline-ului, 2025, în condiţiile în care sondajele de opinie sugerează că acesta ar suferi o înfrângere clară, notează CNBC.

Totuşi, această posibilitate rămâne. Li­derul opoziţiei laburiste Keir Starmer şi-a reînnoit apelurile pentru organizarea ime­diată a unor alegeri generale.

Indiferent de cine o va înlocui pe Liz Truss, următorul premier britanic va moşteni o economie puternic afectată în viitorul imediat de costuri de finanţare în creştere, facturi copleşitoare la energie, taxe ridicate şi lipsa unei strategii de revigorare a creşterii economice, potrivit Bloomberg.

Asemeni lui Truss, viitorul premier va avea dificultate în a pune la punct un plan de salvare a economiei Marii Britanii.

Date publicate la finalul săptămânii trecute arată o restrângere dramatică a cheltuielilor consumatorilor şi un nivel apropiat de minime record al încrederii acestora.

Inflaţia a atins o rată de două cifre pentru prima dată în ultimele patru decenii şi este aşteptată să crească puternic în continuare în această iarnă, forţând Banca Angliei să majoreze în continuare dobânzile.

Chiar şi după ce stimulentele lui Truss au fost inversate, Trezoreria se va confrunta în continuare cu un deficit bugetar în creştere. „Din punct de vedere al taxelor şi cheltuielilor, tot ce pot face conservatorii este să încerce să evite afectarea în continuare a credibilităţii guvernului“, arată Jonathan Portes, de la King’s College London.

Gospodăriile se luptă cu o criză a costurilor de trai, contribuind la scăderea popularităţii guvernului.

Bloomberg Economics anticipează o scădere cu 0,4% a PIB-ului anul viitor. Majoritatea economiştilor nu se aşteaptă la o creştere semnificativă până în a doua jumătate a anului viitor.

„Provocările pe care le avem în faţă se acumulează pe zi ce trece“, arată Shevaun Haviland, director general al Camerelor de Comerţ Britanice. „Două treimi dintre firme previzionează majorări de preţuri, iar inflaţia reprezintă cea mai mare îngrijorare. Dobânzile vor continua să crească în noiembrie, iar facturile la energie vor urca din nou pentru mulţi în aprilie“.