Maria Mihăilescu, de profesie consultant financiar, a descoperit în urmă cu doi ani cartofii dulci, o cultură adaptată de Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni la condiţiile din România, şi a plantat o suprafaţă experimentală în Dăbuleni, iar anul trecut a trecut la o suprafaţă de 2 hectare, pentru comerţ. Planul său este să ajungă la câteva hectare şi să vândă în supermarketuri şi în străinătate.

„Mi-a plăcut mult această cultură, pentru că este o cultură uşoară pentru începători, cum sunt eu, şi pentru cei care nu au studii în horticultură-agricultură. Eu, de exemplu, am numai studii în domeniul financiar. Am ales cartoful dulce pentru potenţialul randament pe care îl poate atinge la hectar şi pentru că se adaptează bine în zona nisipurilor din sudul României comparativ cu alte culturi“, a povestit Maria Mihăilescu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

Investiţia la hectar a fost de până în 10.000 de euro şi Mihăilescu îşi aminteşte că prima dată a descoperit cartoful dulce, în calitate de consumator, acum foarte mulţi ani, fără să se aştepte ca odată cu pandemia de COVID-19 să devină „fermier amator“, cum se defineşte ea.

Cartoful dulce este de trei feluri, iar în funcţie de soi are interiorul portocaliu, mov sau alb. Maria Mihăilescu a ales soiul cu interiorul alb, puţin diferit de soiul cu interior portocaliu, cel mai cerut de pe piaţă.

Astfel, a avut o provocare mare să-şi valorifice producţia.

„Pentru noi, procesul de producţie a fost relativ uşor, dar am avut probleme logistice, deoarece a fost prima dată când am avut o cultură mare, comercială, iar provocarea cea mai mare a fost vânzare. Piaţa de aici este legată de ce se întâmplă la nivel european şi cine sunt marii producătorii ce vând pe o scară largă. Până acum câţiva ani, cartofii dulci în Europa veneau din Statele Unite sau erau produşi în Spania şi Portugalia, însă, recent, au apărut cartofii dulci din Egipt iar anul trecut, efectiv, au inundat supermarketurile din ţară şi asta a avut efect negativ asupra cultivatorilor de cartof dulce  convenţional din România, căci preţul a scăzut foarte mult şi asta a însemnat ca noi să îi păstrăm în iarnă. Neavând spaţii de depozitare corespunzătoare, o parte din producţie a fost pierdută şi o parte am vândut-o la preţuri mici către ferme de animale“, a explicat Mihăilescu.

Cu toate acestea, ea spune că, cel puţin în zona de sud a ţării, cartoful dulce are un potenţial mare şi crede ca autorităţile ar trebui să sprijine cultivatorii de cartof dulce din România să investească în spaţii de depozitare, care au o importanţă mult mai mare decât procesul de producţie în sine.

„Rămân loială cartofului dulce. Este o cultură pe care vreau să o dezvoltăm pe o suprafaţă mai mare, să producem mai multe soiuri şi nu numai pentru supermarketuri“, a conchis ea.