Despre o inundaţie cum lumea nu vede decât o dată la 10 ani se spune că este ceva îngrijorător. Una cum nu vine decât o dată la 30 de ani are potenţialul de a fi distrugătoare. Una a cărei recurenţă se poate măsura în ere geologice poate fi apocaliptică. De ce cred însă vienezii că sunt feriţi de cea din urmă?

Despre sistemul care protejează Viena de furia apelor Dunării se spune că se poate opune cu succes unei inundaţii care apare doar o dată la 10.000 de ani, după cum reiese dintr-un articol amplu publicat de The Washington Post. A fost construit în anii ’70-’80,  după lungi controverse. Şi-a arătat utilitatea în inundaţiile din 2013. Apoi în cele din 2021. Cele de anul acesta, care au făcut ca Budapesta, o altă capitală străbătută de Dunăre, să pară un oraş sub asediu n-au pus probleme. În vara anului 2021, pe măsură ce inundaţii fatale distrugeau gospodării şi sate întregi în anumite părţi ale Germaniei şi Belgiei, echipa care gestionează apărarea Vienei împotriva inundaţiilor ştia că avea aproximativ două zile la dispoziţie înainte ca potopul să ajungă în oraş.

Secţiunea Dunării care străbate capitala Austriei s-a umflat până la cote periculos de ridicate. În trei ore, pe 17 iulie, serviciul meteorologic austriac a înregistrat în Viena mai multe precipitaţii de când se fac astfel de măsurători. Şi totuşi, echipa de apărare împotriva inundaţiilor nu s-a arătat îngrijorată. Ei au deschis porţile de ecluză ale Noii Dunări şi au canalizat o parte din viitură pe acest canal paralel  creat de om, permiţând excesului de apă din fluviu, resturilor şi trunchiurilor de copaci aduse de Dunăre să elibereze în grabă albia naturală. Înotul, plimbările cu barca şi cu caiacul au fost temporar interzise.

Cu malurile inferioare ale Insulei Dunării inundate, restaurantele şi barurile de acolo au rămas închise. Totul a mers conform planului. „Cred că este corect să spun că Viena are cea mai bună protecţie împotriva inundaţiilor din lume”, a spus Wilfried Fellinger, inginerul-şef al echipei de apărare contra viiturilor.

În toată Europa, inundaţiile catastrofale şi mortale din iulie 2021 au lăsat comunităţile aflate de-a lungul fluviului întrebându-se dacă sistemele lor de apărare vor fi suficiente în condiţiile în care schimbările climatice provoacă fenomene meteorologice extreme. Populaţia de pe întreaga planetă expusă riscului de inundaţii a crescut deja cu un sfert, potrivit unei analize efectuate de cercetătorii de la Universitatea din Arizona.

Până la sfârşitul acestui deceniu, milioane de oameni care cred că casele lor sunt în siguranţă vor descoperi că nu este aşa. Dar vienezii nu vor fi printre ei, crede Fellinger. Pe hârtie, sistemul de apărare împotriva inundaţiilor  la construirea căruia a contribuit în anii 1980 ar putea  proteja oraşul chiar şi de o inundaţie care vine o dată la 10.000 de ani. „Este unic”, a spus inginerul.

Experţii spun că apărarea Vienei este, de asemenea, un exemplu îndrăzneţ şi vizionar care subliniază abordările ample pe care multe oraşe vor trebui să le adopte pentru a se proteja de inundaţiile din ce în ce mai frecvente. La Viena, planificatorii au folosit solul excavat din canalul artificial - în esenţă un produs rezidual - pentru a ridica o insulă de aproximativ 21 kilometri lungime, cât diametrul unei capitale medii, şi lat de 250 metri, cu trasee pentru biciclete şi drumeţii care unduiesc prin pajişti şi păduri şi pe lângă iazuri şi câteva plaje pentru nudişti. Ancorată lângă mal este o „navă şcoală” care găzduieşte aproape 1.000 de elevi din clasele V-XII.

Cititi aici materialul integral