Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preţ plafonat de guvern, cu condiţia ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. 

♦ Gospodăriile din România au cel mai mic consum de energie la nivel european, cu o medie anuală de numai 1.500-1.700 kWh (125-142 kWh/lună), de zece ori mai redusă decât media gospodăriilor din Norvegia, de exemplu, după cum arată calculele ZF pe baza datelor ANRE şi alte surse disponibile.

Până în vara anului viitor, consmatorii casnici din România beneficiază de energie la un preţ plafonat de guvern, cu condiţia ca volumele consumate să se înscrie în anumite limite. Astfel, clienţii casnici care au un consum mediu lunar de 100 kWh, primesc energia la cel mult 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus. Cei care au un consum lunar de 255 kWh primesc energia la 0,80 lei/kWh.

Deşi cele mai multe gospodării din România se înscriu în acest plafoane, cei care depăşesc pragul de 255 kWh lunar pot scoate anumite electrocasnice din priză pentru a beneficia de preţuri plafonate. De exemplu, într-o bucătărie, cel mai mare consumator de energie este de departe un frigider, dacă este un model mai vechi, urmat de maşina de spălat vasele, în cazul în care face parte dintr-o clasă energetică inferioară, sau plita cu inducţie pentru cei care gătesc folosind energia electrică. În sufragerie, televizorul este cel mai mare consumator, în timp ce în baie maşina de spălat şi uscătorul de rufe sunt cei mai mari consumatori de energie.

Dar având cel mai mic consum de energie pe gospodărie din Europa şi cel mai mic per capita de pe continent, încadrarea în acel plafon nu ar trebui să reprezinte o provocare majoră pentru români în iarna aceasta. Potrivit datelor disponibile pe platforma Odyssee-Mure.eu, o platformă de informaţii co-finanţată prin programul european Horizon, la nivelul anului 2019 gospodăriile din România aveau cel mai mic consum de energie la nivel european, de circa 1.700 kWh anual, de zece ori mai mic faţă de consumul din 2019 al unei gospodării din Norvegia, de exemplu.

„Aceste diferenţe sunt generate mai ales de felul în care energia este folosită pentru încălzirea locuinţelor (de exemplu, energia este principala sursă de încălzire, cum este cazul Franţei), de gradul de dotare a locuiţelor cu diferite echipamente şi de nivelurile diferite de eficienţă energetică“, se arată pe site-ul Odysee-Mure.eu.

Mai departe, cu un consum de numai 2,7 MWh pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, România este ultima ţară la nivel europeanîn ceea ce priveşte consumul de energie. Chiar şi Ucraina avea la nivelul anului 2020 un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh per capita, după cum arată datele publicate de Agenţia Internaţională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020 iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană. Potrivit datelor din 2021, consumul casnic a ajunsîn România la o pondere de circa 25% din consumul total de energie, media la nivel european, la nivelul anului 2020 fiind de 27%. Merită precizatînsă căîn ultimii ani România a trecut printr-un proces de dezindustrializare masiv. Aceste explicaţii au rostîn contextul în care printre noile propuneri ale Comisiei Europene de a trece cu bine iarna se numără şi indicaţia ca fiecare stat să-şi reducă consumul de energie din orele de vârf. Indicaţiile nu se referă la consumul casnic, unde oricum ar fi dificil de identificat ce ar mai putea românii să scoată din priză.