Creşterea rapidă a Bitcoin vine după o perioadă lungă, de peste un an, de „semiobscuritate”, care s-a încheiat iarna trecută, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

„Avansul a avut loc mai ales în ultimele săptămâni, valul fiind suficient de puternic, astfel încât corecţiile semnificative să lipsească. Entuziasmul noilor posibilităţi de a investi în Bitcoin via ETF-uri, neliniştile de ordin geopolitic şi expectaţiile de scădere a dobânzii în SUA şi Europa au contribuit la performanţa accentuată a criptomonedei”, subliniază Claudiu Cazacu.

La cotaţiile de marţi seara, ora 23.15, Bitcoin avea un avans de 60% de la începutul anului, 220% în ultimele 12 luni, şi un impresionant procent de 357% din minimele atinse pe 21 noiembrie 2022. Ethereum a înregistrat, de asemenea, creşteri - 67% anul acesta, deşi ar mai avea de crescut peste 15% înainte de a egala măcar vârful din noiembrie 2021. Vedeta rămâne, însă Bitcoin, care a ajuns la o cotă de 51,6% din capitalizarea totală a criptomonedelor, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 3 ani. Cu toate acestea, un indicator al sentimentului compilat de Coinmarketcap (platformă de monitorizare a preţurilor criptomonedelor) a atins nivelul de 91,7 puncte din 100, considerat a fi în zona de „lăcomie extremă” şi, implicit, riscant în perspectivă, pentru cei care s-ar arăta prea entuziaşti, dacă istoria ar avea relevanţă. Minimul indicatorului de 31,8 puncte, atins pe 12 septembrie, a coincis cu un minim de 25.160 dolari al Bitcoin.

„Creşterea inflaţiei în SUA «a scuturat» doar o mică parte din entuziasm, Bitcoin înregistrând marţi o scădere de 1,5%. Riscuri la adresa avansului febril sunt numeroase - de la o modificare a reglementărilor în sens restrictiv, până la preocupări referitoare la consumul masiv de energie electrică. Programul electoral al candidatului democrat la alegerile din SUA, actualul preşedinte Joe Biden, include o acciză 30% pentru electricitatea consumată pentru producerea de criptoactive. Acesta ar putea fi doar vârful aisbergului pentru un set de reguli care ar viza diminuarea interesului faţă de activitatea de «mining», în vederea reducerii consumului de energie şi, implicit, a efectelor asupra planetei, atât în SUA, cât şi în alte regiuni”, arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.

Aceste aspecte pot juca un rol important într-un orizont de câteva luni, însă riscul principal ar putea rămâne, însă, pe termen scurt, o simplă marcare accentuată de profituri din partea investitorilor mari, care să conducă la o schimbare abruptă de perspectivă şi din partea altor grupuri de participanţi la piaţă.

Cu toate acestea, pentru moment, investitorii sunt conduşi de impulsul de a urmări trendul şi de dorinţa de a nu „scăpa trenul” înaintea unei noi „înjumătăţiri”, pragul de la care recompensa pentru efortul de procesare numerică prin care sunt create monedele BTC scade la jumătate. În plus, de la începutul anului, potrivit unei analize a 3iQ, fondurile ETF au cumpărat în medie 4.000 de BTC pe zi de la lansarea din ianuarie, în timp ce volumul creat zilnic prin „mining” a fost de 900 de BTC pe zi. Absorbirea lichidităţii dinspre alţi deţinători către fondurile ETF ar putea deveni un factor important în câteva luni, dacă tendinţa va continua, dar este probabilă apariţia pe parcurs a unor episoade de reglare semnificativă.

„Deşi ţintele de preţ variază masiv, câteva depăşesc considerabil estimarea Standard Chartered de 100.000 până la finele anului. Poate cea mai spectaculoasă estimare rămâne cea de 1,3 milioane de dolari din partea lui Cathie Wood, directorul de active digitale al ARK Invest, în următorul deceniu, care poate fi asemănată cu evaluarea unui obiect de artă: totul ţine de cerere şi de «ochii privitorului», iar o ţintă precisă e imposibil de furnizat, întrucât modelele nu pot porni, la fel ca în cazul acţiunilor, de exemplu, de la o formă de valoare intrinsecă. În estimarea noastră, Bitcoin se apropie de comportamentul uzual de dinaintea unor secvenţe corective potenţial consistente, însă, la nivelul anului, repere istorice chiar dincolo de cele înregistrate recent sunt între scenariile plauzibile”, subliniază Claudiu Cazacu.