Care sunt şansele să recuperăm pierderea de viteză a economiei din S1 şi creşterea economică să mai ajungă la 2,8%?
La început de an, analiştii financiari aşteptau ca economia României să frâneze creşterea la jumătate faţă de 2022. Chiar şi în aceste condiţii, avansul de 2,5-3% ar fi fost bun, prin comparaţie cu ţările din regiune.
♦ Până la rezultatele economice din T2/2023, economiştii băncilor şi ai altor instituţii internaţionale vedeau o creştere economică în România de 2,5, ba chiar şi de peste 3% ♦ Evoluţia slabă din T2 însă dă peste cap calculele.
La început de an, analiştii financiari aşteptau ca economia României să frâneze creşterea la jumătate faţă de 2022. Chiar şi în aceste condiţii, avansul de 2,5-3% ar fi fost bun, prin comparaţie cu ţările din regiune. Guvernul are în acest moment o creştere reală a economiei de 2,8%, însă în prima jumătate din 2023 economia a crescut cu numai 1,7%, sub aşteptări. Care sunt şansele să recuperăm pierderea de viteză a economiei din S1 şi creşterea economică să mai ajungă la 2,8% şi de unde pot apărea surprize?
„Şansele sunt destul de mici, mai ales că economia Uniunii Europene decelerează. Aş avea în vedere şanse mici. Mai degrabă o să mergem undeva între 2 şi 2,5%“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Alţi analişti însă nu cred că economia României poate merge cu un avans mai mare de 1,5%, ceea ce înseamnă că în a doua parte, în loc să recupereze pierderea din S1, economia României ar continua frâna. La nivelul coaliţiei de guvernare sunt de asemenea discuţii pentru creşteri de taxe, dar, având în vedere că în acest moment nu este nimic cert, nici impactul în economie sau inflaţiei care ar veni din creşterile de taxe nu poate fi cunoscut. „Am avut o prognoză de creştere a PIB-ului de 2,5% pentru 2023. Cu toate că datele detaliate, care vor fi disponibile pe 7 septembrie, ar putea aduce o perspectivă diferită asupra dinamicii de creştere, deja revizuim prognoza noastră de creştere a PIB-ului pentru 2023 la 1,5%. În funcţie de detalii privind revizuirea bugetului care urmează, riscurile ar putea fi uşor înclinare spre scădere“, este de părere Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank Romania.
Economiştii de la Banca Transilvania şi de la BCR nu şi-au schimbat încă prognozele, dar probabil că cifrele vor fi revizuite odată cu apariţia datelor detaliate despre creşterea economică din T2. Spre exemplu, economiştii de la BCR, a doua cea mai mare bancă din România, sunt de părere că agricultura ar putea face o figură frumoasă în a doua parte a anului, împreună cu investiţiile care vin ca urmare a infuziei de fonduri UE.
„Vedem agricultura ca o posibilă sursă de surprize pozitive. Pentru 2023, continuăm să anticipăm o încetinire a creşterii PIB-ului la 2,1%, deoarece cererea externă este prognozată să scadă, în timp ce consumul gospodăriilor ar trebui să rămână principalul motor de creştere, dar ar urma să contribuie mai puţin, comparativ cu 2022. Investiţiile sunt de asemenea aşteptate să susţină creşterea PIB-ului în acest an, deoarece intrările de fonduri europene din cadrul Cadrului Financiar Multianual şi din cadrul PNRR ar putea să ajungă la 4-5% din PIB în 2023, faţă de 3,5% din PIB în 2022“, sunt de părere economiştii BCR.
Pe de altă parte, Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, spune că îşi va revizui prognoza de evoluţie economică, după ce apar datele detaliate de la INS, la începutul lui septembrie.
„În scenariul macroeconomic central actual economia României ar putea creşte cu rate anuale de 2,8% în 2023 (...) Vom revizui acest scenariu prin încorporarea estimărilor provizorii (1) pentru dinamica PIB-ului şi componentelor din T2, care vor fi comunicate de INS la începutul lunii septembrie“, este de părere Rădulescu.
Chiar şi cu o astfel de creştere între 1,5 şi 2,5%, economia României tot ar fi performera regiunii şi chiar a Uniunii Europene, pentru că multe state din regiune, precum Ungaria sau Polonia sunt în recesiune, iar economia încetineşte puternic şi în zona euro, principalul partener comercial al României.
„Surpriza neplăcută ar putea fi politica fiscală, care este prociclică. Exact când avem nevoie de susţinere, noi o să luăm bani din economia privată. Surprize plăcute nu prea văd, mai degrabă neplăcute, prin taxare să dăm un impuls inflaţiei“, mai este de părere Adrian Codirlaşu.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro