Cât costă înregistrarea unei mărci în România
Costurile înregistării unei mărci în România depind de o serie de factori, printre care tipul de marcă şi numărul de clase de produse şi servicii pentru care se solicită protecţia. Spre exemplu, costurile taxelor datorate OSIM pentru înregistrarea unei mărci figurative color, pentru trei clase, la nivel naţional, variază în jurul sumei de 2.000 de lei, potrivit Monicăi Stătescu, senior associate în cadrul casei de avocatură PeliFilip.
La această sumă se adaugă onorariul consilierilor în proprietate industrială care asistă clientul în procedura de înregistrare. În situaţia în care apar opoziţii/contestaţii, costurile totale ale înregistrării cresc. Reînnoirea protecţiei mărcii duce la un cost suplimentar în jurul sumei de 1700 de lei dacă reînnoirea se realizează în timpul perioadei de protecţie sau în jurul sumei de 2.500 de lei dacă reînnoirea se realizează după expirarea protecţiei iniaţiale, după cum explică avocatul.
România se clasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte preocuparea pentru protejarea proprietăţii intelectuale: conform datelor comunicate anul trecut de către Eurostat cu ocazia Zilei Internaţionale a Proprietăţii Intelectuale (26 aprilie), România are al doilea cel mai mic număr de mărci pe cap de locuitor înregistrate la nivel european, după Croaţia. În 2015, numărul noilor mărci româneşti cu protecţie internaţională era de 79, în timp ce în Germania, acest număr a depăşit 4.400, potrivit informaţiilor publicate de site-ul World Intellectual Property Office.
„În ultimii ani am sesizat o creştere a preocupării pentru protejarea proprietăţii intelectuale în România, iar această tendinţă se datorează în special dificultăţilor cu care s-au confruntat companiile din piaţa locală sau chiar a pierderilor suferite din cauza incapacităţii de a-şi dezvolta afacerile sau de a exploata rezultatele unui business neprotejat în acest sens”, observă Monica Stătescu, Ea spune că în ultimul timp a crescut preocuparea pentru protecţia drepturilor de autor, în special cu privire la produsele software, precum şi pentru protecţia know-how-ului. „Pe măsură ce societatea noastră se digitalizează şi automatizează din ce în ce mai mult, valoarea economică a produselor IT devine tot mai evidentă, după cum devine evidentă şi nevoia de a o proteja, inclusiv din perspectiva juridică”, spune Stătescu.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro