Numărul salariaţilor bugetari era, la începutul acestui an, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, de 1,24 de milioane, reprezentând 22% din cei 5,62 de milioane de salariaţi activi, raportaţi de Ministerul Muncii la nivelul aceleiaşi perioade.

Dintre aceştia, potrivit sursei citate, 589.000 lucrau în administraţia centrală şi 443.900 în administraţia locală.

Premierul Ludovic Orban şi ministrul muncii Violeta Alexandru au anunţat că o parte a angajaţilor statului vor intra în şomaj tehnic, cu rândul (jumătate din angajaţi lucrează 15 zile, iar 15 zile sunt în şomaj tehnic şi se face apoi schimbul). Dar nu toţi angajaţii vor ajunge în şomaj. Nu vor ajunge poliţiştii şi medicii sau cei din zona Ministerului Muncii de exemplu. Cât despre profesori, ministrul de resort a spus zilele trecute că nu se pune problema şomajului tehnic pentru ei.

Aşadar, nu intră în şomaj cei 131.000 de poliţişti, cei 72.200 de militari, cele 16.800 de angajaţi de la nivelul Ministerului Săntăţii, cei 66.500 de angajaţi din Sănătate (finanţaţi din fondul naţional unic de asigurări de sănătate), cei 134.300 de angajaţi din reţeaua sanitară a administraţiei locale (finanţaţi integral sau parţial din venituri proprii). Şi nici cei 4.000 de angajaţi ai Ministerului Muncii.

Învăţământul de stat are 289.600 de angajaţi, la nivelul Minsterului Educaţiei, peste 1.400 de angajaţi ai administraţiei locale şi 65.600 de angajaţi în învăţământul superior (aceştia din urmă fiind finanţaţi din venituri proprii, potrivit Finanţelor). Prin urmare, nu intră în şomaj 429.000 de angajaţi din structurile militare, de ordine publică şi din sănătate. Dacă sunt adăugaţi şi angajaţii din educaţia primară şi gimnazială (peste 290.000 de angajaţi) şi universitarii care se autofinanţează (65.600) avem spre 780.000 de angajaţi, adică 65% din numărul angajaţilor statului care nu intră deloc în şomaj.