Dacă vrei să îţi cumperi ceva de mâncare, o sticlă de apă, ţigări sau răcoritoare mergem la magazinul de la colţ. În Occident îţi este aproape imposibil să găseşti aşa ceva, mai ales seara sau în timpul nopţii. În ciuda expansiunii agresive a multinaţionalelor de profil în România, buticurile de cartier continuă să reziste şi să facă afaceri la un nivel semnificativ, arată o analiză KeysFin.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri. Buticurile au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) şi Bucureşti-Ilfov (1916 unităţi).  Totuşi, sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur. Numărul buticurilor de cartier a scăzut, în 2011-2014, de la 16.885 la 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

În acelaşi timp, numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011 la 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de chioşcuri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

“Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari. Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet”, au explicat analiştii.

Potrivit unui studio recent realizat de GfK România, retailul modern a atins o cotă de piaţă record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016. Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creştere dintre toate canalele. Acestea câştigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piaţă datorită creşterii valorii coşului de cumpărături.

În afară de coşuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării şi ajung la 17% cotă de piaţă. Discounterii arată o traiectorie diferită de creştere, reuşind să crească şi frecvenţa de cumpărare.

Cu toate acestea, mâncăm mult şi prost. România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria şi Ucraina.

Potrivit Institututului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare.

“Obiceiurile de consum sunt, bineînţeles, influenţate de situaţia financiară precară în care se află majoritatea populaţiei”, afirmă experţii KeysFin.

“Mâncarea junk este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, la fel ca în cazul scumpirii carburanţilor, câştigă pe moment. Pe termen lung, pierdem cu toţii”, avertizează aceştia.