Fotbalul profesionist a generat anul trecut în România venituri totale de 66 milioane de euro, campionatul românesc fiind apropiat ca valoare de cel din Cehia (69 milioane euro), Polonia (77 milioane euro) sau Israel (56 milioane euro), potrivit unor informaţii transmise de Liga Profesionistă de Fotbal din România.

Structura veniturilor din fotbalul profesionist este reprezentată de: 36% - drepturi de televizare, 18% - premii UEFA, vânzarea de bilete – 5%, sponsorizări/comercial – 28%, alte venituri – 13%.

Cluburile care au înregistrat cele mai mari venituri, între 8 – 10 milioane de euro sunt Steaua Bucureşti, Astra Giurgiu şi Pandurii Târgu Jiu.

Cele mai mari rate de profit net au fost înregistrate de Steaua Bucureşti (peste 4.5 milioane euro), Viitorul Constanţa (peste 1.5 milioane euro), Astra Giurgiu (peste 800.000 euro) şi Pandurii Târgu Jiu (peste 100.000 euro).

De 19 ani, fotbalul european înregistrează o creştere constantă a veniturilor de 9,5%. Veniturile înregistrate de cluburi anul trecut au fost de două ori mai mari decât cele din 2012 şi de cinci ori mai mari comparativ cu cele din anul 2005. Campionatele cu cele mai mari venituri înregistrate sunt Anglia (3,9 miliarde euro), Germania (2,2 miliarde euro), Spania (2 miliarde euro), Italia (1,7 miliarde euro) şi Rusia (0,8 miliarde euro).

În noiembrie 2015, Liga Profesionistă de Fotbal a demarat, împreună cu UEFA şi FRF, primul proiect dedicat profesionalizării fotbalului românesc, „Football Management Scheme”. Acesta constă în cinci workshop-uri, desfăşurate pe durata unui an, prin care  reprezentanţii celor 14 cluburi din România vor afla mai multe despre management strategic, management operaţional, comunicare şi PR, marketing şi ticketing, dar şi despre securitatea pe stadioane.

O altă măsură care încurajează dezvoltarea fotbalului este introducerea noului regulament, favorabil promovării tinerilor jucători. Conform acestuia, loturile vor cuprinde câte patru jucători care au evoluat timp de trei ani la echipele de juniori ale clubului (perioada de vârstă 15 - 21 ani) şi patru jucători care au evoluat la nivel naţional, în perioada de vârstă 15 – 21 ani.

LPF are în plan şi introducerea de asigurări medicale pentru loturile echipelor din Liga 1 (350 de jucători), iar în februarie 2016, LPF lansează o platformă electronică pentru managementul organizarii meciurilor LPF, în care vor fi centralizate toate informaţiile legate de meciuri. Platforma conţine informaţii generale despre meciuri (număr spectatori, coeficient de fair play), informaţii pentru arbitrii şi pentru jucători (ex. sancţiuni). Platforma reprezintă un instrument util privind datele statistice despre meciuri, destinat managementului şi cluburilor, dar şi jurnaliştilor şi comentatorilor.  

Creşterea numărului sponosorilor LPF reprezintă un alt obiectiv pentru 2016. Astfel, vor fi organizate o serie de workshop-uri pentru creşterea interesului şi încrederii potenţialilor parteneri pentru fotbalul profesionist din România.  LPF îşi propune şi creşterea cu 10% a prezenţei pe stadioane, pentru 2016-2017, dar şi deschiderea unui magazin cu produse de merchendising ale celor 14 cluburi din Liga 1.

94% din veniturile înregistrate de LPF în 2015 provin din drepturi TV şi 6% din sponsorizari şi licenţe. Veniturile rezultate se împart după cum urmează: 30% din bani se împart în mod egal între cele 14 echipe, iar 70% în funcţie de locul din campionat.