Multi vor invata acum ca nu e deloc usor sa fi mare", spune Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest, referindu-se la companiile de pensii, ce se anunta sa devina printre cei mai mari investitori de pe piata financiara romaneasca. Dupa primul an intreg de functionare, la finele lui 2008, acestea vor avea in conturi 300-400 de milioane de euro, conform estimarilor din piata, bani stransi din contributiile la fondurile obligatorii si cele facultative. In timp, in joc vor fi insa sume cu mult mai mari, iar "piata de pensii din Romania va ajunge sa fie a doua ca marime din Europa Centrala si de Est, dupa cea din Polonia", in opinia lui Adrian Allott, deputy CEO al Aviva, una dintre societatile ce a primit deja autorizatia pentru a vinde pensii facultative.

Peste cinci ani, estimeaza el, suma totala a contributiilor lunare va ajunge la 150-175 de milioane de euro pe an.

Pana la momentul in care in conturile administratorilor se vor strange primele sume mai consistente, iar acestia vor incepe sa-i investeasca, va mai trece cel putin un an - pentru ca abia au fost lansate primele fonduri facultative (pilonul III), iar startul celor obligatorii (pilonul II) se da in august. Chiar si asa insa, planurile de investitii se bat deja in cuie de pe acum, pentru ca de modul in care vor arata ele depind multe lucruri. De alegerile facute acum de managerii fondurilor de pensii depinde chiar supravietuirea propriilor afaceri - pentru ca dupa primii doi ani de functionare se va trage linie, iar cei care nu vor reusi sa se incadreze in media pietei ca performante vor fi eliminati. O perspectiva de neacceptat, in conditiile in care pe termen lung din acest business se pot face profituri consistente, dupa cum arata experienta pietelor in care pensiile private au fost lansate cu ani buni in urma. Spre exemplu, liderul pietei de pensii poloneze, compania Aviva, sustine ca face in acest business un profit de 90 de milioane de euro pe luna, in conditiile in care administreaza investitii de 300 de milioane de euro.

Plasamentele fondurilor de pensii pot schimba insa intreaga fata a pietei financiare romanesti - "si in bine, dar si in rau, depinde cat de responsabili vor fi administratorii", apreciaza Iulian Panait. Motivul tine de dimensiunea inca mica a pietei financiare romanesti, pentru care un influx mare de bani poate genera dezechilibre serioase, dar si de plaja restransa de instrumente pe care companiile de pensii le au la dispozitie pentru a-si face investitiile. Mai ales ca, desi legislatia nu le limiteaza plasamentele pe pietele externe, multi dintre ei spun ca in primii ani vor cauta sa ramana doar pe cea romaneasca, datorita randamentelor mai mari pe care le poate genera, dar si riscurilor de curs valutar pe care le implica investitiile in alte monede.

Cum arata, in aceste conditii, strategiile de investitii cu care se aliniaza la linia de start? "Eu cred ca piata va incepe cu o abordare mai conservatoare", apreciaza Mihail Ion, presedinte si CEO al Raiffeisen Asset Management, una dintre companiile care mai asteapta inca sa primeasca unda verde din partea autoritatilor pentru a putea vinde pensii facultative. In opinia sa, cel putin in primii 2-3 ani, activele investite de fondurile de pensii pe Bursa nu vor depasi 25-30% din total, chiar daca legislatia le permite sa plaseze pe piata de capital pana la 50%.

Daca resursele financiare pe care fondurile de pensii le vor indrepta spre Bursa de Valori vor fi foarte mari, iar investitiile se vor concentra pe o perioada scurta, efectele negative nu vor intarzia sa apara, avertizeaza deja analisti economici. Actiunile "bune", cu randamente, lichiditate si perspective suficient de interesante pentru administratorii de fonduri de pensii, sunt putine - iar daca atentia lor se va indrepta concentrat doar catre acestea, preturile ar putea creste la niveluri nesustenabile, iar piata ar intra in colaps.

"Investitiile trebuie facute gradual, altfel se arde Bursa", este de parere presedintele KTD Invest. Opinie impartasita, in parte, chiar si de reprezentantii fondurilor de pensii, ce spun la randul lor ca "nu e exclus ca Bursa sa se supraincalzeasca" (Radu Vasilescu, director de pensii la ING Asigurari de Viata), pentru ca "din pacate nu este suficient de mare pentru a «inghiti» toate aceste noi fonduri, fara sa apara dezechilibre sau cresteri artificiale" (Adrian Allott, Aviva).

Pe piata poloneza, unde pensiile private au fost lansate in 1999, restrictiile impuse fondurilor in privinta plasamentelor (prin care doar 5% din active puteau fi investite pe piete externe) au facut ca "oferta Bursei sa nu mai poata tine pasul cu cererea", potrivit unui articol publicat in martie 2007 de European Pensions & Investment News, supliment al Financial Times. Lucrurile s-au inrautatit si din cauza numarului mic de listari noi - in 2000, la bursa din Varsovia au fost 28 de oferte publice initiale in 1999 si 13 in 2000, in conditiile in care valoarea totala a tranzactiilor a fost de circa 24 de miliarde de euro in 1999 si de 58 de miliarde in 2000. Pe Bursa de la Bucuresti, in schimb, 2007 a adus doar doua oferte publice initiale (listarea Alumil si oferta publica prin care Turism Baile Felix a trecut de pe Rasdaq la Bursa).

Noile listari ce se anunta pentru 2007 si anii urmatori sunt, in opinia lui Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest, "debuseul" principal al presiunii pe care ar putea sa o puna fondurile de pensii asupra pietei de capital romanesti. In opinia sa, listarea pe piata de capital a unor companii precum Transgaz, Romtelecom "poate", BCR si mai tarziu Fondul Proprietatea poate absorbi usor sumele pe care companiile de pensii le vor indrepta spre Bursa. Alaturi de aceste noi oferte de actiuni, mai exista si actiunile de pe Rasdaq, actiuni care, "chiar daca in pondere mai mica, vor face diferenta intre administratori".

In plus, estimeaza Pasol, sumele care vor intra in primii ani pe piata de capital nu vor fi foarte mari. Presupunand, la modul conservator, ca in 2008 in conturile administratorilor se vor strange doar in jur de 300 de milioane de euro, iar un sfert va fi plasat pe bursa (procentul cel mai vehiculat in piata), ar insemna cam 75 de milioane de euro. Iar daca banii vin esalonat pe tot parcursul anului viitor, influxul lunar ar fi de 6,25 milioane de euro pe luna, adica sub 300.000 de euro pe zi. La o valoare a tranzactiilor medie zilnica de 15 milioane de euro, cat se inregistreaza in prezent pe piata de capital, investitiile fondurilor de pensii ar echivala cu numai doua procente in plus. "La cifra asta, eu nu ma ingrijorez chiar deloc", spune presedintele Intercapital Invest.

Nici Mihail Ion nu se declara ingrijorat de impactul fondurilor de pensii asupra pietei de capital. "Nu ma astept ca Bursa sa dea in fiert din cauza lor", spune, facand la randul sau un calcul. Pentru fondurile de pensii facultative, Ion vede o piata de 150.000-200.000 de clienti in 2008. La aceste fonduri, contributia maxima poate fi de 15% din venitul brut, iar angajatorul poate cotiza pentru angajatii sai. Atat pentru angajat, cat si pentru angajator, contributiile la un fond de pensii facultativ sunt deductibile in limita a 200 de euro pentru fiecare. Plecand de la aceste premise, la o contributie medie de 400 de euro, activele fondurilor facultative ar putea fi la sfarsitul anului viitor "undeva la 80 de milioane de euro". In sistemul de pensii private obligatorii (pilonul II), spre care vor fi redistribuiti din sistemul de stat 2% din contributiile fiecarui angajat cu varsta de maxim 35 de ani si optional a celor de maxim 45, s-ar putea strange in jur de 300 de milioane  de euro. Exista, conform lui Ion, doi factori de sens contrar ce vor conta in decizia de alocare a acestor bani pe bursa. Pe de o parte, durata de detinere a actiunilor ar putea fi foarte lunga in cazul fondurilor de pensii, de 10-25 de ani - deci ar fi potrivite alocarile mari pe actiuni. Pe de alta parte insa, profilul investitorului roman "indica un apetit mai redus la risc, si pentru a merge mai mult spre piata de capital e nevoie intai sa fie consolidata increderea".

Apetitul de risc difera mult de la tara la tara, in functie de experienta istorica a fiecareia, completeaza Dorin Boboc, director de investitii la societatea de pensii a Allianz Tiriac, care a primit autorizatia pentru un fond de pensii facultative si asteapta unda verde pentru a-l lansa pe cel de-al doilea. In SUA, acolo unde Boboc a lucrat timp de mai multi ani, toate fondurile au mai mult de 50% din active plasate in actiuni, pentru ca americanii sunt investitori obisnuiti pe piata de capital, dar si pentru ca randamentele sunt mici pe alte tipuri de plasamente. In opinia sa, cel putin in cazul fondurilor de pensii obligatorii, "se va converge cu investitiile catre zona de risc mediu", mai precis spre un procent de 25-35% din active alocat pe piata de capital. In cazul pensiilor facultative, "e firesc sa oferim mai multe fonduri", cu grade de risc si randamente diferite.

Fondul lansat de Allianz-Tiriac Pensii Private, AZT Moderato, are un profil de risc moderat, investind 25% pe Bursa de la Bucuresti si restul de 75% in instrumente financiare cu venit fix (obligatiuni) si instrumente ale pietei monetare. Pe piata mai sunt, in acest moment, alte doua fonduri cu profil similar de risc (ING Clasic, administrat de ING Asigurari de Viata si Pensia mea, administrat de Aviva Romania) si un al treilea ce va investi doar 10% pe bursa (BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata). Dar, adauga Boboc, "pentru ca e normal sa existe mai multe optiuni", Allianz-Tiriac va veni si cu un fond de pensii facultative mai indraznet, AZT Vivace, care va investi activele clientilor in proportie de 50% pe bursa.

Revenind la impactul asupra pietei de capital, Dorin Boboc spune ca, cel putin in 2007, el "va fi minor sau neglijabil", pentru ca banii colectati vor fi putini. In 2008, sumele stranse pe pilonul III nu vor influenta piata de capital semnificativ, crede directorul de investitii de la Allianz-Tiriac, iar cele stranse pe pilonul II ar putea intarzia destul de mult pe drumul dintre bugetul de stat si conturile companiilor. In Polonia, spune Boboc, a durat mai bine de un an pana ca acest proces sa aiba loc, iar daca si in Romania se va intampla la fel, "daca banii vin gramada, cu siguranta ca va exista o presiune la cumparare". Si, daca bursa de la Bucuresti nu va oferi suficiente altenative de plasamente, companiile romanesti ar putea ajunge in situatia in care se afla croatii, spune Boboc. In parte din cauza dimensiunii reduse a bursei din Croatia (unde sistemul de pensii privat a fost lansat in 2002), dupa zece luni alocarea activelor era preponderent indreptata catre titluri  de stat locale, care reprezentau 93,25% din activele administrate. Restul activelor erau plasate in proportie de 4,93% in depozite, in timp ce actiunile reprezentau doar circa 2,19%. Activele totale ale fondurilor croate din pilonul II erau evaluate la finele lui septembrie 2002 la 170 de milioane de euro. La fel de adevarat, croatii nu au avut libertatea de care se bucura companiile romanesti acum: fondurile locale de pensii aveau obligatia ca minimum 50% din activele lor sa fie directionate in titluri de stat, nu mai mult de 30% in actiuni locale si 15% in plasamente externe.

Slovacii s-au dovedit mult mai deschisi investitiilor cu grad de risc ridicat, comenteaza pentru BUSINESS Magazin Frans van der Ent, director general al Interamerican Pensii. Aici, in pilonul II, companiile au fost obligate sa aiba trei fonduri, nu unul ca in Romania: unul conservator, altul echilibrat si al treilea mai riscant. "Cei mai multi dintre participanti, in jur de jumatate, au optat pentru cel riscant", isi aminteste acum. Pe o piata cu mult mai mica decat cea romaneasca, in Slovacia au fost semnate 1,3 milioane de contracte dintr-un total de 2,2 milioane de angajati. Compania pentru care van der Ent a venit in Romania (dupa o experienta de trei ani in Slovacia) asteapta in prezent autorizarea de la Comisia de Pensii Private (CSSPP). Compania va administra atat pensii facultative (pilonul III), cat si pensii obligatorii (pilonul II), dar reprezentantii sai spun ca efortul va fi concentrat anul acesta pe pilonul II. Fondul de pensii facultative pe care il va administra Interamerican Pensii va investi 20% din active in actiuni listate, 20% in obligatiuni corporative listate si restul de 60% in instrumente cu venit fix.

Administratorii romani ai fondurilor de pensii au insa alternativa pentru a scapa din situatia in care nu ar gasi suficiente plasamente interesante pe piata locala. In acest caz sau daca "bursa va da semne ca se supraincalzeste, iesim pe piete externe", spune Radu Vasilescu, director de pensii la ING Asigurari de Viata. In prima faza, din cauza riscului valutar si atat timp cat sumele sunt mici, "vom merge doar pe piata interna". In opinia sa, pe pilonul III probabil in 2007 s-ar putea strange 10-15 milioane de euro, iar "in 2008 pensiile facultative vor fi in mare voga, mai ales daca deductibilitatea fiscala va fi crescuta". Pentru 2008, estimarile sale vorbesc de circa 40-50 de milioane de euro contributii la fondurile facultative.

Cu o viziune chiar mai optimista decat Vasilescu, directorul de investitii de la Omniasig Pensii, Anne-Marie Mancas crede ca in 2008 pensiile facultative "le vor depasi pe cele obligatorii" - pentru care vede o suma totala de circa 200 de milioane de euro in contributii. In total, la anul sumele de investit ar putea fi in jur de 400 de milioane de euro, crede Mancas. In prezent, Omniasig Pensii Private, care va administra atat pensii facultative (pilonul III), cat si obligatorii (pilonul II), asteapta decizia de autorizare din partea CSSPP). Pe pilonul II, compania mizeaza anul acesta pe 350.000-400.000 de clienti, iar pe pilonul III pe circa 20.000-30.000 de clienti, din categoria celor cu venituri medii.

Primul fond de pilon III va avea un profil moderat de risc, investind doar 25-35% din active in actiuni listate pe Bursa si restul in instrumente cu venit fix si depozite bancare. "In 2007 nu vor prea fi bani de investit, poate ceva-ceva din pilonul III", apreciaza Mancas. Pe pilonul II, adauga ea, banii ar putea ajunge in conturile administratorilor "undeva in februarie/martie 2008, dar aceasta depinde si de cat de bine va functiona sistemul de colectare". Sistem care, pana una-alta, nu exista - fiind insa constituit un grup de lucru ce ar urma sa il creeze. "Probabil ca in jur de 25% din portofoliul total va merge pe Bursa", adauga ea, ceea ce ar insemna cam 100 de milioane de euro - "suma care poate fi usor absorbita de piata de capital". Nici Omniasig Pensii nu are, cel putin pentru moment, planuri sa mearga cu investitiile in afara granitelor tarii; "dar daca bursa romaneasca nu se va dezvolta, atunci e clar ca va trebui sa iesim pe pietele externe", apreciaza directorul de investitii.

Dezvoltarea pietei bursiere ar trebui sa fie stimulata in mare masura chiar de aceste noi influxuri de capital, apreciaza Adrian Allott, Deputy CEO al Aviva. Chiar daca se alatura si el celor ce spun ca, cel putin pe moment, Bursa de la Bucuresti nu are capacitatea de a inghiti toate aceste noi fonduri, fara sa apara dezechilibre sau cresteri artificiale, "oricum banii vor veni in transe mai mici la inceput, deci investirea lor nu va fi o problema". In opinia sa, administratorii vor cauta diverse modalitati de a minimiza investirea economiilor pe termen scurt in bursa locala, tocmai pentru a reduce orice crestere artificiala sau dezechilibru. Pentru moment, nici Aviva nu are in plan investirea pe bursele de afara, potrivit lui Allott.

Tragand linie si adunand, un lucru apare deja destul de evident: politicile de plasament vor fi "nu numai prudente, ci mama prudentei", in termenii lui Iulian Panait, de la KTD Invest. El se declara sceptic si in fata anunturilor ca plasamentele la Bursa sa ajunga la 20-25%: "Nu-i fezabil" - pe de o parte din cauza lipsa instrumentelor necesare de investitii, pe de alta parte din cauza lipsei de preocupare a BVB de a atrage noi emitenti.

Si atunci, spre ce vor merge cele cateva sute de mii de euro care se strang la anul?  Asiguratorii isi pun speranta in posibilitatea ca Ministerul Economiei si Finantelor sa emita mai multe titluri de stat - plasamentul traditional cu risc redus si randament superior clasicelor depozite bancare. "Titlurile de stat sunt o componenta de baza in tot acest joc", spune Dorin Boboc, adaugand ca in Croatia, de exemplu, au fost emise titluri speciale odata cu intrarea fondurilor de pensii. "In Romania insa nu se emit inca nici la volume si nici la frecvente suficiente." Fondurile de pensii pot plasa pana la 70% din active in titluri de stat emise de MEF, de state ale UE sau apartinând Spatiului Economic European, potrivit reglementarilor CSSPP. De la inceputul anului si pana in prezent, Finantele au vandut titluri de circa 8 miliarde de lei, urmand ca in iunie sa lanseze alte patru emisiuni in valoare totala de 400 de milioane de lei (circa 122 de milioane de euro).

Obligatiunile - emise de municipalitati sau de companii care cauta surse de finantare - sunt o alta optiune a multora dintre directorii de investitii. Totusi, "pe municipalitati, la noi piata nu e dezvoltata, nu ai lichiditatea necesara", este de parere Anne-Marie Mancas de la Omniasig Pensii. In plus, nu au rating si un istoric suficient de indelungat pentru a fi evaluate, motiv pentru care, adauga Dorin Boboc, "sunt o optiune pentru noi, dar nu principala". Pe de alta parte, nici interesul municipalitatilor de a emite titluri nu mai este acum chiar atat de mare incat sa asigure plasarea unor sume foarte mari, crede Viorel Udma, managing partner al Accento si pana nu demult presedintele VMB Partners, o companie ce a acordat consultanta pentru multe din emisiunile de obligatiuni municipale: "Municipalitatile sunt interesate acum de fonduri europene si de cofinantari, motiv pentru care nu cred ca se vor preocupa prea mult de emisiuni de obligatiuni". Iar pentru cele care vor exista, randamentele nu vor mai fi nici pe departe la fel ca in trecut, cererea masiva diminuand semnificativ si randamentele.

Obligatiunile corporative sunt, in schimb, de mare viitor - este o parere exprimata aproape la unison. In afara de companiile romanesti ce cauta sa se finanteze in acest fel, exista deja multe entitati straine care emit obligatiuni in lei, de genul BERD, "iar acestea sunt pentru noi extrem de interesante", spune Boboc. Mult mai putin profitabilele depozite bancare sunt si ele in atentia administratorilor de fonduri - mai ales ca acestea nu pun probleme de risc.

Cel putin pe piata locala - spre care par a fi decisi cei mai multi sa se orienteze in prima faza - cam acestea sunt variantele de investitii pentru fondurile de pensii. Variante care, "cel putin in urmatorii doi ani, nu se vor schimba foarte mult", afirma Anne-Marie Mancas, punctand totusi ca n-ar fi rau ca optiunile sa poata fi diversificate, urmand exemplul vecinilor bulgari, unde fondurile de pensii au voie sa investeasca si in real estate si au circa 8% din active investite in astfel de plasamente. Cat despre instrumente si mai complexe (derivative, spre exemplu), putini isi lasa imaginatia sa alerge spre asa ceva, cu atat mai mult cu cat au o problema mult mai concreta: sa puna pe picioare sistemul. Pentru ca altfel, planurile de investitii raman doar hartii in sertarele de la birou.