Mol şi OTP Bank, doi campioni naţionali ai Ungariei, sunt grupuri care sunt mai valoroase decât companiile din  România şi percepţia generală este că sunt companii de stat, cu toate că nu sunt, de fapt, deţinute de stat. Statul ungar este unul dintre acţionarii minoritari, dar a găsit formula de  a reprezenta interesele grupurilor şi de a ajuta dezvoltarea lor.

♦ Florin Pogonaru, AOAR: Nu poţi să ai campioni naţionali la stat. Noi nu avem în sectorul de stat, avem în sectorul privat. Companiile de stat sunt exemple de „aşa nu“ ♦ Adrian Codîrlaşu, CFA România: Managementul este esenţial. Un management bun ar aduce profit companiilor de stat. Un prim pas ar fi listarea unui pachet minoritar la bursă.

Mol şi OTP Bank, doi campioni naţionali ai Ungariei, sunt grupuri care sunt mai valoroase decât companiile din  România şi percepţia generală este că sunt companii de stat, cu toate că nu sunt, de fapt, deţinute de stat. Statul ungar este unul dintre acţionarii minoritari, dar a găsit formula de  a reprezenta interesele grupurilor şi de a ajuta dezvoltarea lor.

Premierul Florin Ciţu susţine că unele companii de stat care „nu performează“ nu vor supravieţui. Dar între aceste companii sunt cele puternic subvenţionate. Fără aceste subvenţii ele nu ar avea cum supravieţui. CFR nu poate funcţiona fără subvenţii şi nici Metroul Bucureşti. Un bilet pe STB (transportul în comun bucureştean) este de un deceniu 1,3 lei, la jumătate faţă de un bilet din Cluj. Subvenţia este imensă - peste jumătate de miliard de lei anual. Căror companii le ceri să fie „în condiţii de piaţă“, CFR-ului?

Ce trebuie făcut ca o companie de stat să performeze, să fie mai transparentă şi să aibă un management bun, pentru că rezultatele din ultimii ani arată că statul român, deşi este acţionar majoritar în companii cu zeci de mii de angajaţi, nu depune toate diligenţele pentru performanţa companiilor, iar pierde­rile companiilor de stat se adună an de an.

Premierul Florin Cîţu a susţinut sâmbătă în cadrul unei conferinţe de presă că firmele de stat care au adunat pierderi şi nu vin cu un plan de restructurare nu vor mai avea susţinerea guvernului.

„Sunt acele companii de stat care au pierderi de ani de zile. Trebuie să spunem stop. Ajunge. Aici oprim această hemoragie a banului public şi bătaia de joc asupra banului public. Aşa că aceste companii de stat care au pierderi trebuie să vină cu un program de restructurare dacă vor să mai fie susţinute“, a spus premierul Cîţu.

Dar ce şanse are o companie de stat, precum Tarom sau CFR Marfă, să se restructureze, să intre pe profit şi să devină un cam­pion naţional pe domeniul său? Com­pa­niile private au reuşit şi sunt exemple ca Banca Transilvania, Dedeman sau UiPath, care a devenit chiar campion internaţional. Cheia succesului, este de părere Adrian Codîrlaşu, este un management bun al companiilor.

„Cred că managementul este esenţial. Îmi aduc aminte de combinatul din Galaţi care înainte de privatizare era pe pierdere şi apoi a intrat pe profit. Cred că un management bun ar putea să aducă companiile în zona de profi­ta­bilitate“, a spus Adrian Codîrlaşu, vice­pre­şedintele CFA, asociaţia analiştilor financiari.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Români (AOAR), este de părere că o companie de stat nu ar putea ajunge la performanţele unei companii campion naţional, din cauză că experienţa anilor trecuţi a arătat că la con ducerea companiilor de stat din România au ajuns persoane numite politic şi nu au existat criterii de performanţă.

„Cu management numit politic, fără cri­terii de performanţă şi aşa mai departe, com­paniile de stat sunt exemple de «aşa nu vei ajunge niciodată la a fi campion naţional».“

„Campion naţional înseamnă criterii de performanţă, rigoare în respectarea criteriilor şi duritate în respectarea criteriilor.“

Într-o declaraţie din ianuarie, preşedinta Senatului Anca Dragu spunea că susţine ca anumite companii să rămână în administrarea statului, precum Tarom sau CFR Marfă, cu condiţia ca acestea să devină profitabile şi statul să fie un acţionar responsabil.

„Da, susţin să rămână companii de stat. Eu cred că statul român poate deţine companii, cu atât mai mult companii în domenii strategice. Cu condiţia ca statul român să se poarte ca un acţionar responsabil, pentru că o companie de stat înseamnă că gestioneazi banii noştri ai tuturor. Am vrea ca aceste companii să fie bine administrate, să producă profit, impozit pe profit, care merge la Ministerul Finanţelor, iar de acolo la şcoli şi spitale“, a spus Anca Dragu.

Alte state au reuşit să vină cu companii campioni naţionali, cum este cazul Ungariei, care a produs , printre altele, două companii care şi-au pus amprenta în regiune: Mol şi OTP Bank, cea mai extinsă bancă dintr-o ţară fostă comunistă. Mol, cu o capitalizare de piaţă de 5,3 mld. euro la Bursa de Valori din Budapesta, este listată şi la Bursa de Valori Varşovia. Compania este deţinută direct de statul ungar în proporţie de doar 5,2% şi indirect prin fundaţii şi fonduri de investiţii în proporţie de aproximativ 20%. OTP Bank este percepută ca fiind o bancă a Ungariei, cu toate că principalii acţionari investitori privaţi străini, precum francezii de la Groupama.

Părerea lui Adrian Codîrlaşu în ceea ce priveşte restructurarea companiilor de stat din România este că primul pas trebuie să fie listarea la Bursă a unui pachet minoritar de acţiuni.

„La Tarom pe o creştere a cererii, compania face pierdere. Cred că un pas ar fi listarea de pachete minoritare. Atunci vor veni investitori instituţionali care vor avea un cuvânt de spus în management. Va fi cineva care se va uita în permanenţă la cum este administrată compania. Vor creşte cerinţele de transparenţă. Companiile acestea (precum Tarom – n. red) sunt mari, iar cererile există.“

Fără 2020, un an pierdut pentru toată lumea, Tarom a adunat pierderi de aproape 2 mld. de lei în cei 12 ani fără profit. În 2019, compania avea peste 1.800 de angajaţi, o cifră de afaceri de aproape 1,4 mld. de lei şi o pierdere de 173 mil. lei.

CFR Marfă, companie deţinută integral de stat, cu afaceri de 675 mil. lei în 2019, a adunat în ultimii 11 ani pierderi de aproape 2,5 mld. lei, iar numărul de angajaţi a scăzut de la peste 17.000 în 2009 la 5.400 în 2019. Pierderile din 2019, în valoare de 237 mil. lei, au însemnat aproape o treime din cifra de afaceri.